Financial Times: "Germania are preocupări mai presante decât Brexit"

Criza generată de retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu figurează printre priorităţile Preşedinţiei germane a Consiliului UE, scrie cotidianul Financial Times, notând că Guvernul Angela Merkel este preocupat de atitudinile internaţionale împotriva UE.

"În discuţia de săptămâna trecută cu un diplomat de la Berlin, am sugerat că Brexit-ul probabil este pe locul patru în lista de preocupări germane în materie de politică externă. M-a privit gânditor şi a replicat: «Cred că mai jos de atât». Şi mi-a redat lista", afirmă editorialistul Gideon Rachman, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul "Germania are preocupări mai presante decât Brexit / Mai întâi trebuie să se confrunte cu o lume de puteri rebele care au atitudini contra UE".

"Pe biroul cancelarului Angela Merkel sunt o serie de dosare alarmante. Cele mai urgente probleme cu care se confruntă cancelarul german sunt Rusia, Covid-19, estul Mării Mediterane, alegerile din SUA, China. După acestea este Brexit. În calitatea de actual preşedinte al Consiliului UE, Germania consideră că rolul său este configurarea unui răspuns european unitar la toate aceste probleme", subliniază editorialistul FT.

Aducerea în Germania a disidentului rus Aleksei Navalnîi a fost un gest umanitar, dar a provocat o criză în relaţiile cu Rusia. "Angela Merkel a ales să anunţe personal rezultatele toxicologice care au arătat că Aleksei Navalîi a fost otrăvit. Acum, pare din ce în ce mai probabilă o abordare politică regresivă a Germaniei faţă de controversatul gazoduct cu Rusia Nord Stream 2, apărat mult timp de Angela Merkel. Germanii urmăresc cu atenţie şi demonstraţiile prodemocratice din Belarus, o situaţie care are o rezonanţă specială pentru actualul cancelar german, care a crescut la est de Cortina de Fier", notează editorialistul.

Dincolo de frontierele Europei, Germania vede o lume de superputeri rebele care au atitudini împotriva proiectului european. Un oficial de rang înalt a descris astfel situaţia: "Un lucru pe care îl au în comun Moscova, Beijingul şi Washingtonul este că ar vrea divizarea Europei".

Introducerea Chinei pe listă evidenţiază deteriorarea gravă a relaţiilor cu Beijingul. Iar acest lucru are o importanţă majoră la Berlin, dat fiind că cel mai mare partener comercial al Germaniei este China.

În plus, există o stare de nelinişte şi faţă de scrutinul prezidenţial din SUA. "Este greu să ne gândim la o altă ţară în afară de SUA care să aibă o miză atât de mare ca Germania în scrutinul prezidenţial american programat pe 3 noiembrie", explică un oficial de la Berlin. O victorie a lui Joseph Biden ar oferi şansa reactivării alianţei occidentale de care a depins decenii întregi securitatea Germaniei. Dar un nou mandat al preşedintelui Donald Trump probabil ar accentua ostilitatea faţă de Berlin şi Bruxelles.

Şi situaţia relaţiilor cu Turcia reprezintă o urgenţă, iar Germania încearcă să joace rol de mediator între Grecia şi Turcia în criza din estul Mediteranei, pentru a evita un conflict între cele două ţări NATO.

Iar toate aceste crize intervin în contextul problemelor extraordinare generate de pandemie.

"Acest context mondial condiţionează reacţia germană faţă de Brexit. Din punctul de vedere al Berlinului, ar fi periculos şi contraproductiv să fie acceptat un acord Brexit care ar submina piaţa comună europeană. Potrivit germanilor, acordarea accesului Marii Britanii pe piaţa comunitară fără taxe vamale şi cote, dar exceptând această ţară de la reglementările subvenţiilor şi de la controalele vamale ar fi o ameninţare inacceptabilă pentru ordinea legală, prosperitatea şi unitatea Europei. Mai este şi o problemă de încredere. Dacă Guvernul Boris Johnson modifică Acordul semnat acum nouă luni, care mai este rostul continuării negocierilor bilaterale?", concluzionează editorialistul FT.