Fitch: Bugetul României anunţat pentru 2019 nu reuşeşte să înlăture incertitudinile fiscale

Bugetul publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) la data de 31 ianuarie vizează o reducere a deficitului bugetului general, pe o baza metodologiei europene ESA, la 2,6% din PIB, de la 3% în 2018.

„Aceasta ar reprezenta o înăsprire fiscală moderată şi un pas spre consolidarea finanţelor publice şi reducerea dezechilibrelor economice. Se aşteaptă ca Parlamentul să îl voteze în următoarele zile. Fitch a prognozat un deficit de 3,5% din PIB, atunci când am stabilit ratingul suveran «BBB», cu perspectivă stabilă pentru România în noiembrie. Următoarea actualizare a prognozei va reevalua acest lucru în lumina bugetului final din 2019 care este aprobat de Parlament şi de informaţiile suplimentare despre impozitul bancar, introdus prin ordonanţa de urgenţă în decembrie. Cu toate acestea, Fitch este sceptic că obiectivul de 2,6% va fi atins, având în vedere creşterile optimiste şi ipotezele Guvernului privind veniturile”, a menţionat Fitch, într-un comunicat de presă.

Cheltuielile bugetare sunt estimate că vor creşte cu 13,4%, dar noile măsuri specifice de creştere a veniturilor din buget se ridică la 3,3 miliarde de lei (0,3% din PIB), remarcă reprezentanţii agenţiei.

Bugetul pentru 2019 se bazează pe o prognoză de creştere a PIB de 5,5%, mult mai mare decât proiecţia Fitch de 3,2%. Proiectul prevede o creştere nominală a veniturilor cu 15,7%, cu mult peste creşterea nominală a PIB-ului, estimat la 1.022,5 miliarde de lei, şi presupune câştiguri din combaterea evaziunii fiscale de 0,7% din PIB.

„În plus, alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului 2019 vor face dificilă provocarea de a reduce cheltuielile, în cazul în care veniturile vor submina ipotezele optimiste ale guvernului”, au mai susţinut reprezentanţii Fitch.

Deficitul bugetar din 2018, pe metodologia ESA, a fost de 3% din PIB, în conformitate cu ţinta guvernului şi prognoza Fitch.

„Cu toate acestea, a fost îndeplinită cu ajutorul unor măsuri unice, care vor fi dificil de menţinut în 2019”, au mai remarcat reprezentanţii Fitch.

În plus, proiectul de buget vizează reducerea suplimentară a deficitului bugetar până la 2,5% din PIB în 2020, 2,2% în 2021 şi 1,8% în 2022. Obiectivele pentru 2019-2021 sunt mai mari decât angajamentele guvernului faţă de Comisia Europeană în scrisoarea din 18 octombrie 2018, iar Comisia nu a răspuns încă public la proiectul de buget, au mai remarcat reprezentanţii agenţiei.

„În mod curios, proiectul de buget pentru 2019 pare să omită veniturile din noua taxă bancară. Singurele menţiuni din venit legate de ordonanţa de urgenţă din decembrie sunt de 0,8 miliarde de lei din impozitele pe cifra de afaceri pentru companiile energetice şi telecom, 0,5 miliarde de lei din impozitele crescute pentru firmele de jocuri de noroc şi 0,6 miliarde de lei din accizele mai mari la tutun (total 0,2% din PIB); precum şi 1,5 miliarde de lei din dividendele suplimentare alocate de companiile de stat din rezerve. Prin urmare, nu este clar dacă taxa bancară (care este deja în vigoare) va fi modificată, adăugată într-un proiect ulterior al bugetului sau va rămâne în afara bugetului oficial. Ţinând cont de faptul că veniturile din impozitul bancar sunt excluse din buget, menţionăm că oferă un buffer fiscal modest, estimat că ar putea ajunge la aproximativ 3-4 miliarde de lei în acest an, presupunând o taxă trimestrială de 0,3% asupra activelor financiare”, au menţionat reprezentanţii Fitch, în comunicatul citat.

Taxa pe activele financiare ale băncilor este de 0,1-0,5% pentru activele financiare dacă băncile acordă credite la un ROBOR mediu trimestrial de 2-4%, iar în prezent ROBOR este între 3% şi 3,5% pe an, respectiv o taxă trimestrială de 0,3%.

„În opinia lui Fitch, o creştere a impozitelor care au contribuit la reducerea deficitului bugetar ar întări finanţele publice ale României şi ar reduce riscurile economice de supraîncălzire, care au reprezentat un risc major pentru reducerea ratingului suveran. Cu toate acestea, aspectele privind noile impozite riscă să dăuneze credibilităţii politicilor publice şi să afecteze potenţialul beneficiu pentru finanţele publice. Acestea includ lipsa de consultare asupra impozitului bancar (inclusiv cu Banca Naţională a României), lipsa unei evaluări a impactului, precum şi absenţa clarităţii cu privire la modul în care operează, aşa numita în mod populist „taxă pe lăcomie" şi aspecte ale structurii sale. Acestea ar putea avea un impact negativ asupra mediului de afaceri, a investiţiilor şi a creşterii economice, ceea ce ar putea conduce la o scădere parţială a veniturilor fiscale”, au mai subliniat reprezentanţii Fitch.

Creşterea incidenţei taxei bancare, dacă ROBOR depăşeşte nivelul de referinţă de 2%, poate complica transmiterea politicii monetare şi să reducă generarea de capital intern a băncilor, pe măsură ce rata dobânzii creşte, mai apreciază reprezentanţii Fitch.

„Dacă băncile transferă costul impozitului către debitorii persoane fizice, acest fapt ar putea diminua cererea de credit”, au mai precizat reprezentanţii Fitch.