Florenţa numit procuror general al PÎCCJ, iar Voineag procuror şef al DNA

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi, 30 martie 2023, decret pentru numirea lui Alex-Florin Florenţa în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe o perioadă de 3 ani, şi decretul pentru numirea lui Marius-Ionuţ Voineag în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe o perioadă de 3 ani”, transmite Administraţia Prezidenţială.

Ministerul Justiţiei i-a propus pe 27 februarie pe Alex Florin Florenţa pentru funcţia de procuror general al PÎCCJ şi pe Marius Ionuţ Voineag pentru funcţia de procuror şef al DNA.

„Propunerile pentru funcţia de Procuror General al PÎCCJ şi Procuror Şef DNA sunt următoarele: Alex Florin Florenţa pentru funcţia de Procuror General al PÎCCJ; Marius Ionuţ Voineag pentru funcţia de Procuror Şef DNA. Propunerea pentru funcţia de Procuror Şef al DIICOT va fi anunţată în perioada următoare, după finalizarea analizei candidaturilor”, a anunţat luni, într-un comunicat, Ministerul Justiţiei.

Interviurile pentru funcţiile de Procuror General al PÎCCJ, Procuror Şef al DNA, respectiv Procuror Şef al DIICOT au avut loc în 20, 21 şi 24 februarie 2023 la sediul Ministerului Justiţiei.

„Interviurile au fost desfăşurate în faţa Comisiei de interviu constituită, potrivit legii, din reprezentanţii Ministerului Justiţiei, ai CSM, INM şi ASE şi compusă din ministrul Justiţiei, secretari de stat, procurori, un profesor de management şi un psiholog. În urma fiecărei serii de interviuri, au avut loc consultări extinse şi minuţioase între ministrul justiţiei şi ceilalţi membri ai Comisiei de interviu”, se arată în comunicat.

Potrivit acestuia, cele trei funcţii pentru care au fost susţinute interviurile fac parte din „infrastructura” funcţională de vârf a Ministerului Public, un sistem care trebuie să funcţioneze armonizat şi coerent, inclusiv din perspectiva exercitării funcţiilor de procurori şefi de rang înalt, în beneficiul cetăţenilor.

„În analiza candidaturilor şi formularea propunerilor au fost luate în considerare multiple date şi documente aflate la dosarul fiecărei candidaturi, precum şi calităţile şi cunoştinţele demonstrate în fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care ţin atât de cariera, experienţa, expertiza, calităţile şi caracteristicile profesionale, manageriale şi psihologice personale ale candidaţilor, nevoile de perspectivă ale instituţiilor pentru care s-a candidat, precum şi proiecţiile de funcţionare eficientă a acestora în cadrul Ministerului Public. Experienţa şi expertiza profesională, dosarele soluţionate, rezultatele anterioare obţinute pe parcursul carierei, au constituit criterii şi argumente de prim rang luate în considerare. Funcţia managerială de antrenare şi mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitată cu succes doar de către procurori care se bucură de respectul profesional al colegilor, pe baza măiestriei profesionale personale demonstrate direct şi recunoscute în activitatea de apărare a legislaţiei şi combatere a infracţionalităţii”, arată Ministerul Justiţiei.

„Este esenţială necesitatea pentru fiecare dintre unităţile de parchet de a fi conduse şi reprezentate de un procuror a cărui competenţă şi expertiză profesională au fost deja demonstrate prin rezultate certe şi notabile, prin dosarele complexe instrumentate în carieră, de un lider care dispune de o viziune clară privind misiunea instituţiei conduse, capacitatea de a explica şi formula corect această misiune prin raportare în primă şi ultimă ratio la lege, capacitatea de a genera şi potenţa o cultură instituţională a profesionalismului şi legalităţii, care cunoaşte resursele fiecărei instituţii şi cum le poate aloca mai eficient, proiectează linii de dezvoltare a capacităţii instituţionale şi de sporire a eficienţei instituţiei conduse, dispune de curajul şi capacitatea de a moderniza şi sofistica acţiunea acesteia, de a mobiliza şi perfecţiona colectivul de procurori, potrivit competenţelor prezente şi posibil viitoare prevăzute de lege, în raport de strategiile aplicabile domeniului de incidenţă cu acţiunea instituţională, de riscurile prezente şi de perspectivă pentru societate reprezentate de dinamica accelerată a fenomenul criminologic, nu în ultimul rând, de nevoia de coerenţă de ansamblu a acţiunii Ministerului Public, PÎCCJ, DNA şi DIICOT”, a mai transmis ministerul.