Prezenţa europarlamentarilor români la lucrările PE, printre cele mai scăzute

Studiul cu tema „Europarlamentarii la raport: cum ne reprezintă în Europa?” lansat, luni, de Institutul European pentru Democraţie Participativă Qvorum, arată că activitatea eurodeputaţilor români în actuala legislatură a PE este „nesatisfăcătoare”. Studiul arată că delegaţia românească din PE nu a reuşit încă să fructifice potenţialul de influenţă, calculat ca fiind al şaptelea în PE, ţinând cont de numărul de deputaţi şi de funcţiile deţinute.

Prezenţa europarlamentarilor români la şedinţele PE este în continuare foarte scăzută, mai arată studiul. Astfel, în timp ce primul an de mandat din legislatura 2009-2014 a fost încheiat de delegaţia română pe locul 26, cu o prezenţă medie de 85,84%, primul trimestru din cel de-al doilea an de mandat indică o ameliorare, delegaţia de europarlamentari români ocupând, ca prezenţă, locul 24 din 27 de state reprezentate în PE, cu prezenţa medie de 86,71%.

Studiul arată că prezenţa individuală a majorităţii eurodeputaţilor români este în creştere, fenomenul producându-se mai ales după momentul mediatizării activităţii acestora de către presa din România.

Cine sunt cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din mai?

Când şi de unde au venit europenii şi limbile indo-europene? Un studiu major la care au participat şi doi români aduce lumină în originea limbilor engleză, română, spaniolă, sanscrită şi altor sute de limbi

Raportul menţionează în acest sens cazul lui Traian Ungureanu (PDL) care în primul an de mandat a avut o prezenţă medie de 74,14%, iar în prima parte a celui de-al doilea an de mandat nu a înregistrat nicio absenţă. Prezenţe în creştere au de asemenea europarlamentarii Viorica Dăncilă (PSD), Renate Weber (PNL), Adina Vălean (PNL), Cristian Buşoi (PNL), Norica Nicolai (PNL) şi Sebastian Bodu (PDL), precizează studiul care arată în schimb că Ioan Mircea Paşcu (PSD) are o scădere a prezenţelor de 43%. De asemenea, printre eurodeputaţii români a căror prezenţă este în scădere se mai numără Adrian Severin (PSD), Claudiu Tănăsescu (PRM), Rareş Niculescu (PDL) şi Corneliu Vadim Tudor (PRM).

Raportul Institutului Qvorum indică faptul că eurodeputaţii români sunt fruntaşi la activităţile pentru care nu este nevoie de susţinere din partea colegilor din delegaţiile naţionale sau din partea grupului politic din care fac parte. Astfel, eurodeputaţii români sunt foarte activi în ceea ce priveşte luările de cuvânt. De altfel, la luările de cuvânt România ocupă locul al patrulea între cele 27 de stat reprezentate în PE, în creştere cu cinci poziţii faţă de mandatul precedent.

Pe de altă parte, România ocupă locul al paisprezecelea în funcţie de numărul de întrebări formulate de eurodeputaţii săi, faţă de locul 18 în mandatul precedent, lucul al şaselea în funcţie de numărul de amendamente formulate (faţă de locul al patrulea în mandatul precedent) şi locul al cincilea în funcţie de numărul de rezoluţii (faţă de poziţia 20 în mandatul precedent).

Există şi o ameliorare în ceea ce priveşte „activităţile de substanţă”, constată studiul citat, menţionând că la alocarea de rapoarte europarlamentarii români ocupă poziţia 15 faţă de 20 în mandatul precedent.

Studiul recomandă europarlamentarilor să îşi asume cu mai mare responsabilitate rolul de reprezentanţi. De asemenea, studiul recomandă mass-media din ţară să prezinte în continuare activitatea eurodeputaţilor căutând în acelaşi timp să îşi specializeze jurnaliştii în domeniul procesului decizional european.