FOCUS. 2021, anul în care liderii Orban şi Barna au pierdut alegerile

Lupta pentru putere din PNL a fost soldată, în final, cu ruperea coaliţiei şi ieşirea USR PLUS de la guvernare. În războiul pentru şefia PNL cei doi candidaţi au apelat la toate armele. Avantajat în cursa pentru şefia partidului a fost Florin Cîţu, care l-a avut în spate pe „generalul” Klaus Iohannis. Ludovic Orban s-a reorientat către baza partidului, după ce unuii lideri de filiale „au întors armele”.

Primul care şi-a anunţat intenţia de a fi liderul formaţiunii a fost preşedintele în funcţie.

În 17 mai, premierul Florin Cîţu susţinea că îşi doreşte o funcţie de conducere în PNL, dar evita să spună dacă va candida la preşedinţia formaţiunii, susţinând că experienţa sa poate ajuta PNL. Cîţu afirma că are o relaţie "foarte bună" cu Ludovic Orban, fără a preciza dacă îl va susţine sau nu la Congres. "(...) o să avem Congres şi discutăm, vedem care sunt candidaţii şi atunci puteţi vedea şi susţinerea mea", arăta Cîţu.

Pe 30 mai, Cîţu şi-a anunţat şi el candidfatura, însoţit de liderii mai multor filiale: „O să vă spun ce vreau şi de ce candidez. PNL are nevoie de un suflu nou, în acelaşi timp să ducă mai departe principiile liberale. Promisiuni auziţi zilnic. Eu v-am obişnuit cu mai puţine vorbe, mai multe fapte. Mă voi asigura că PNL va fi cel puţin 8 ani la guvernare. Vă spun că voi câştiga, nu există altă variantă şi vă invit şi pe voi, colegi liberali, să faceţi parte din echipa câştigătoare”.

Ludovic Orban, saluta atunci decizia lui Cîţu: „Va fi o competiţie fair play, un festival al democraţiei”.

Perioada de campanie internă a fost marcată de o serie de atacuri între cei doi contracandidaţi.

În 4 septembrie, Orban acuza „cea mai urâtă campanie” cu care s-a confruntat în 31 de ani de politică şi a acuzat de mai multe ori faptul că susţinători ai săi sunt ameninţaţi că sunt daţi afară din posturile publice.

„Nu poţi să faci campanie cu <pâinea şi cuţitul sunt la mine>, dacă nu mă votaţi, nu primiţi nimic, nici funcţii, ba chiar vă dăm afară oamenii”, spunea Orban.

Florin Cîţu afirma, la TVR, că actualul lider liberal alege „un mod foarte urât de a ieşi din politică” şi poate îşi va asuma propriile declaraţii cu privire la demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, dacă va pierde cursa electorală internă.

Imediat a venit şi răspunsul lui Orban: „A spus că mi-am ales un mod urât de a ieşi din politică. Dar ce, m-a băgat el în politică, să spună când o să ies? El decide cine intră şi cine iese din politică? Nu îi e ruşine un pic?”.

Un alt motiv de dispute între cei doi a fost postarea lui Cîţu în care apăreau pe Instagram secvenţe din „Superman Returns”, însă cu faţa sa în locul actorului, dar şi declaraţia în care a recunoscut că nu ştie cât costă o pâine.

„Ai aruncat ţara în criză, eşti ameninţat de moţiune de cenzură, să te postezi în Superman chiar mi se pare o problema mare”, a spus Orban.

„Am simţul umorului, le pun şi asta mi se pare bizar: că nu mai este simţul umorului în România. Le pun şi râd de mine. Filmuleţul cu Superman era aşa de bine făcut, era distractiv şi foarte bine făcut. Sunt diferit poate de ceilalţi (premieri - n.r.) pentru că sunt foarte sincer. Este un cont personal de Instagram, mi s-a părut distractiv şi am pus acolo. Mă aşteptam ca PSD, AUR sau USR să mă atace. Reacţia lui Ludovic Orban mi s-a părut bizară, dar înţeleg că este acum în tabăra USR şi PSD şi trebuie să fie alături de ei”, a reacţionat prim-ministrul.

Întrebat dacă se consideră Superman, Cîţu a spus că nu, iar postările sale sunt un mod de a comunica altfel: „lipsa simţului umorului mi se pare o problemă totuşi. Să nu ai simţul umorului şi să fii încleştat într-o luptă este trist”.

De asemenea, Orban l-a acuzat pe Florin Cîţu că a generat criza guvernamentală şi că a decis, fără să informeze preşedintele formaţiunii sau forurile de conducere, de intenţia de a demite un ministru USR PLUS, ceea ce a dus la ieşirea USR PLUS de la guvernare şi la depunerea unei moţiuni de cenzură pentru care Guvernul a sesizat CCR.

Orban a acuzat „şmecherii” pentru desemnarea delegaţilor la congres. De asemenea, el spunea anterior că în decizia alegerii preşedintelui PNL trebuie să conteze doar voinţa membrilor de partid, nu cea a unei „entităţi din exteriorul” formaţiunii, spune Ludovic Orban: „Luarea deciziei nu trebuie să fie apanajul a 20-30-50 de oameni”.

„Fiecare dintre dvs. aveţi în mâini soarta partidului. Unii aleg o strategie în care aduc preşedinţi de filiale în susţinerea candidaturii lor. Strategia mea este cu totul şi cu totul diferită. Eu ştiu că fiecare membru al PNL are discernământ, are o responsabilitate pentru viitorul Partidului Naţional Liberal şi va participa la luarea deciziei în mod activ, pentru că luarea deciziei nu trebuie să fie apanajul a 20-30-50 de oameni. În decizia pe care o luăm trebuie să conteze doar membrii PNL şi nicio altă entitate din exteriorul PNL, pentru că e destinul pe care-l vom avea împreună”, a spus Ludovic Orban la conferinţa de alegeri din filiala Constanţa.

Organizat în plină pandemie, congresul PNL, la care au participat 5000 de persoane, a decis că Florin Cîţu este preşedintele partidului pentru următoarea perioadă. El a obţinut 2878 de voturi, iar Ludovic Orban, 1898 de voturi.

„Vă promit că voi fi preşedintele liberalilor, indiferent pentru cine aţi votat astăzi. De astăzi suntem un partid unit şi vom folosi toate resursele împotriva adversarului nostru politic, PSD”, promitea Florin Cîţu imediat după aflarea votului.

Din adversar politic, însă, PSD a devenit pentru PNL partener de guvernare. Mai mult, a impus ca noul premier să nu fie Florin Cîţu.

Ludovic Orban a demisionat de şa şefia Camerei Deputaţilor şi, alături de alţi parlamentari liberali, a înfiinţat partidul Forţa Dreptei.

Creditat cu şanse mai mari să preia şefia noului USR, Barna a pierdut bătălia în faţa lui Cioloş.

Dan Barna, cotat cu şanse mai mari la începutul competiţiei interne, a pierdut şefia noului USR, format din fuziunea USR şi PLUS. În competiţia pentru preşedinţia noii formaţiuni au intrat Dan Barna (lider USR) şiu Dacian Cioloş (Preşedinte PLUS. În luna mai a acestui an, cele două partide au fuzionat după ce în ultimii ani cele două partide conduse de Dan Barna şi Dacian Cioloş au participat ca o alianţă la alegerile europarlamentare, prezidenţiale, locale şi parlamentare.

Europarlamentarul Dacian Cioloş a fost ales în funcţia de preşedinte al USR, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor interne. El a obţinut 19.603 voturi, iar contracandidatul său, Dan Barna, 18.908.

„Trebuie să ne propunem câştigarea alegerilor prezidenţiale şi a celorlalte alegeri - locale, parlamentare - ca să putem asigura fără alte compromisuri modernizarea pe care am promis-o, încă de când am înfiinţat acest proiect”, a spus după câştigarea alegerilor Cioloş.

La primul tur şi-au exprimat opţiunea online, prin intermediul unei platforme securizate, 32.815 dintre cei 44.114 membri cu drept de vot (reprezentând 74,4% din total). Dacian Cioloş a obţinut 15.111 voturi (46%), Dan Barna 14.404 voturi (43,9%), iar Irineu Darău 3.300 de voturi (10,1%).