FOCUS: Băsescu a avut cinci ani de confruntări cu jurnaliştii şi cu patronii de presă

Traian Băsescu spunea, în campania electorală din 2004, că va face ca drepturile şi libertăţile cetăţenilor să fie respectate deplin, menţionînd "regresul grav" de după 2000 în libertatea de expresie - căreia trebuie să îi corespundă o presă independentă, şi în libertatea de asociere - căreia trebuie să îi corespundă o societate civilă activă. Preşedintele declara, pe 13 decembrie 2004, la o zi după câştigarea prezidenţialelor, că garantează că "presa va redeveni liberă".

După vizitele lui Băsescu în Polonia şi Marea Britanie, în presă au apărut materiale critice privind organizarea deplasărilor de către ambasadele din cele două ţări. La începutul lunii februarie 2005, Preşedinţia a decis ca ziariştii acreditaţi la Cotroceni şi care îl însoţeau pe şeful statului în deplasările externe să nu mai fie luaţi în avionul oficial. Adriana Săftoiu, purtător de cuvânt al Preşedinţiei, menţiona că în vizitele pe care le-a făcut preşedintele în străinătate s-a constatat un "deficit de organizare" şi că pentru a evita pe viitor aceste situaţii, s-a luat decizia ca deplasarea jurnaliştilor să fie organizată de redacţii. Era vorba despre deplasarea până în ţara vizitată de preşedinte, de cazarea şi transportul pe teritoriul acesteia. Preşedinţia urma să se ocupe doar de acreditarea jurnaliştilor la acţiunile şefului statului. În cele din urmă, după câteva luni, presa a fost primită din nou în aeronava prezidenţială.

Presa a relatat că, în 2005, la un eveniment de bilanţ al Poliţiei, o jurnalistă de la Antena 1 l-a întrebat pe Traian Băsescu cum i se pare Poliţia română în mandatul său de şef al statului. "În orice caz, mult mai frumoasă decât tine", i-a răspuns Traian Băsescu. În decembrie 2005, la bilanţul de un an al Alianţei PNL-PD, şeful statului a fost întrebat de un reporter MEDIAFAX dacă a fost invitat sau a venit din proprie iniţiativă, iar Traian Băsescu a considerat întrebarea nepotrivită şi i-a răspuns: "O lipsă de bun-simţ mai mare nu am văzut la un ziarist!".

Preşedintele declara, la 1 februarie 2006, la bilanţul MAI, că trusturi de presă se bat între ele, pentru că în spatele lor se află grupuri de interese de tip mafiot, care le utilizează în bătălia de discreditare a adversarului de piaţă sau a instituţiilor statului.

În primăvara anului 2006, societatea civilă îi cere preşedintelui să se delimiteze oficial de comunismul din România, în numele statului. Solicitarea a fost făcută chiar înaintea unei vizite în China. Acolo, în timpul unei conferinţe de presă, un ziarist român îl întreabă pe preşedinte dacă va da curs solicitării societăţii civile. Băsescu refuză să răspundă la întrebare, iar în avion, la întoarcere, într-o discuţie cu presa, se referă la respectivul ziarist, în prezenţa acestuia, cu apelativul "nărod", pentru că a pus "o astfel de întrebare într-o ţară comunistă".

Băsescu a avut, pe 26 martie 2006, la Cluj, un schimb dur de replici cu mai mulţi ziarişti din presa locală, declarând că "dacă ziaristul crede că mai prezintă interes pentru instituţiile statului, greşeşte". Întrebat dacă sinteza pe care o primeşte de la serviciile secrete face referire şi la ziarişti, Traian Băsescu a răspuns: "Vă credeţi atât de importanţi? Discutăm de informaţii de securitate naţională. Când vă văd ducându-vă la televizor şi informând naţiunea că vă ascultă serviciile… Ce credeţi că aveţi voi în cap şi nu spuneţi pe gură?".

Acelaşi jurnalist i-a amintit preşedintelui că a ajuns la putere cu ajutorul ziariştilor pe care îi atacă şi ridiculizează. "Depinde dacă aveţi simţul umorului sau nu. Dumneavoastră puteţi fi supărat, pentru că, dacă eu m-aş supăra de fiecare dată, aş face hepatită. Iar se vor supăra unii care cred că ziariştii sunt de mare interes pentru instituţiile statului, sunt de interes prin ce scriu. V-aţi deformat, aveţi impresia, sau promovaţi ideea, că instituţiile statului supraveghează populaţia, ziariştii. Sunteţi atât de departe de realitatea funcţionării astăzi a instituţiilor la 16 ani de la Revoluţie, încât este aproape şocant pentru mine să constat diferenţa dintre realitate şi ce se poate spune public despre aceste instituţii", a răspuns preşedintele. Şeful statului a precizat că România nu mai are instituţii îndreptate către menţinerea unei clici la putere sau a unei oligarhii, iar instituţiile României nu ar mai putea lucra aşa dintr-un motiv simplu: lucrează în NATO, în UE.

"Dacă credeţi că instituţii de gen Securitate, care ascultă ziarişti, pot funcţiona în România, vă înşelaţi. Lucrează în cooperare în interiorul României şi afară. Au obiective comune. Eu când văd ziaristul că iese la televizor şi spune «pe mine mă ascultă»....Cine credeţi că e interesat?", le-a spus Băsescu ziariştilor. O ziaristă l-a întrebat insistent pe Băsescu la cine face referire, urmând un alt schimb dur de replici. Jurnalista i-a reproşat şefului statului că îi bagă pe jurnalişti "în aceeaşi oală". "N-am venit să vă ofer un tabloid pentru mâine", i-a spus preşedintele, la care aceasta a subliniat că nu lucrează la un tabloid. Preşedintele a continuat: "Dar puteţi să-l faceţi, că nu e timpul pierdut (…) Fiţi liniştiţi, nu se ascultă ziarişti. Se ascultau probabil pe vremea când se controla ce se scriem, când era Scânteia".

Presa l-a acuzat în octombrie 2006 pe Traian Băsescu că a spus despre ziaristul Ovidiu Zară, pe atunci la cotidianul "Curentul", că este "găozar". La finalul declaraţiilor de presă de la sediul SRI, la care şeful statului a participat alături de Radu Timofte şi George Maior, fostul şi, respectiv, actualul director SRI, Băsescu a anunţat că deţine o informaţie, încă neverificată, conform căreia în Serviciu nu mai există niciun fost ofiţer al Direcţiei I a Securităţii, ci doar un fost ofiţer din Direcţia VI. Zară l-a întrebat dacă din afirmaţia sa se poate înţelege că în SRI nu mai sunt ofiţeri ai fostei Securităţi. Preşedintele a răspuns scurt: "Dacă aveţi nevoie de un titlu pentru ediţia de mâine, deja îl aveţi". După acest răspuns, Băsescu, Timofte şi Maior au coborât scările spre ieşirea din sediul SRI. Majoritatea ziariştilor au rămas în locul unde avuseseră loc declaraţiile de presă, însă în spatele celor trei a coborât şi ziaristul menţionat, alături de alţi doi jurnalişti, urmat apoi de restul reprezentanţilor presei.

Jurnalistul a relatat, ulterior, că, în timp ce cobora scările spre ieşire, Băsescu le-a spus lui Timofte şi Maior: "Câte un găozar d'ăsta crede că ne poate întinde capcane în modul ăsta". Remarca preşedintelui a fost confirmată şi de ceilalţi doi ziarişti şi de un cameraman care se aflau în spatele preşedintelui când acesta cobora scările. Ziaristul care îi adresase întrebarea în conferinţa de presă s-a simţit vizat şi i-a spus lui Băsescu: "Generoasă remarcă, domnule preşedinte!", iar şeful statului i-a răspuns: "Altă remarcă nu am să vă fac". Traian Băsescu s-a oprit, la ieşirea din sediul SRI, adresându-se ziaristului: "Nu mai încercaţi să întindeţi capcane de genul ăsta". Băsescu a comentat, ulterior, la Oradea, declaraţia care i-a fost atribuită, referitoare la "găozari", spunând că "cine trage cu urechea îşi asumă riscuri". Câteva zeci de ziarişti şi reprezentanţi ai societăţii civile au protestat în faţa Palatului Cotroceni, faţă de atitudinea pe care ar fi avut-o preşedintele. Băsescu nu a negat niciodată faptul că s-ar fi referit la jurnalistul Zară cu apelativul amintit, dar nici nu a admis acest lucru. La trei ani de la incident, Mircea Băsescu, fratele şefului statului, a făcut o referire la acest apelativ, într-o discuţie cu un ziarist de la "Gândul". Mircea Băsescu a purtat o discuţie pe tema unor acuzaţii lansate la adresa sa de Mugur Ciuvică, şeful GIP. Iritat de întrebările jurnalistului, Mircea Băsescu i-a spus acestuia că şi că ori îşi face meseria, ori este "un găozar ca alţii", cum "bine" a zis fratele său.

Băsescu a făcut o vizită, în noiembrie 2006, la Spitalul Judeţean din Timişoara, ocazie cu care a participat la un curs de prim ajutor, material didactic fiind un manechin din plastic. La conferinţa de după eveniment, o jurnalistă de la Realitatea îl întreabă dacă poate povesti celor prezenţi ce a învăţat la cursul de resuscitare, iar Băsescu îi cere, râzând în stilul caracteristic, să se urce pe masa de conferinţă, ca să îi arate. Presa a relatat, de asemenea, că în alte ocazii, preşedintele a avut schimburi de replici asemănătoare cu diferite ziariste. Astfel, potrivit relatărilor presei, el s-a "oferit", pe podul de la Mărăcineni, la inundaţii, să o angajeze la Cotroceni pe Dana Grecu, de la Antena 3, pentru că este blondă. Pe Gabriela Antoniu, de la Jurnalul Naţional, a invitat-o pe şoseaua de centură, după ce a catalogat-o "cretină şi tâmpită". În altă ocazie un reporter de la Realitatea TV îl întreabă despre afacerile familiei Udrea-Cocoş şi e pus la punct imediat: "Întrebarea dumneavoastră demonstrează tupeul unor mafioţi! Mafia plăteşte şi întreabă: nu cumva şi dumneavoastră sunteţi...!?". La Rast, în 2007, reporterul Lucian Dindirică, de la Realitatea, îl întreabă pe Traian Băsescu de ce nu a venit mai devreme în zona calamitată, comparativ cu Mărăcineni. Băsescu nu scapă ocazia: "În spatele tău, care îl ai pe Vântu, cum plângi tu de mila oamenilor, băiatule?! Ştii câte sute de mii de oameni au rămas fără bani din cauza patronului tău? Lasă demagogia!".

Preşedintele Băsescu declara, în februarie 2007, că nu se războieşte cu niciun ziarist şi că, "poate", problema e tocmai faptul că nu are o relaţie cu presa, care a devenit "prea condiţionată" de relaţia cu "trusturile". Potrivit unui raport publicat de Freedom House în mai 2007, România se afla pe locul 90 în clasamentul internaţional al libertăţii presei, la egalitate cu Brazilia, Timorul de Est, Salvador, Lesotho, Nicaragua şi Peru. În 2006, România se afla pe locul 96. Pe primele cinci locuri în clasamentul din acest an se află Finlanda, Islanda, Belgia, Danemarca, Norvegia şi Suedia. Clasamentul este încheiat de Burma, Cuba, Libia, Turkmenistan şi Coreea de Nord.

Pe 19 mai 2007, în ziua votului pentru referendumul privind demiterea şefului statului, preşedintele s-a aflat într-un supermarket din Capitală, unde a fost filmat şi înregistrat de câţiva ziarişti. Iritat de insistenţele Andreei Pană, reporter al unei televiziuni din trustul Intact, Băsescu i s-a adresat acesteia cu formula "Păsărică, tu nu ai altă treabă?". La ieşirea din supermaket, Băsescu i-a smuls Andreei Pană din mână telefonul cu care jurnalista îl filma. După ce şeful statului s-a urcat în autoturismul personal, telefonul a înregistrat o discuţie purtată de Traian Băsescu cu soţia sa, Maria. În cursul discuţiei, Băsescu a numit-o pe jurnalistă "ţigancă împuţită". Înregistrarea respectivă a fost ştearsă. Ulterior, aparatul a fost restituit, iar angajaţii postului TV au reuşit să recupereze înregistrarea afirmaţiilor şefului statului, care au fost făcute publice.

În urma scandalului public declanşat de difuzarea înregistrării, preşedintele i-a prezentat scuze ziaristei. Aceasta l-a reclamat pe preşedinte la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), care a decis să-l sancţioneze pe Băsescu cu avertisment. CNCD a stabilit, cu unanimitate de voturi, că utilizarea expresiei "ţigancă împuţită" de către şeful statului la adresa jurnalistei este o discriminare.

Şeful statului a contestat decizia CNCD la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), însă, în noiembrie, instanţa a respins contestaţia ca neîntemeiată. Ulterior, preşedintele a atacat cu recurs hotărârea CAB. Băsescu reproşa, atunci, faptul că a fost analizată o discuţie privată, purtată cu soţia sa şi care a devenit publică "în alte condiţii", în timp ce interceptările, probele audio şi video în dosarele de criminalitate organizată nu sunt recunoscute. De asemenea, preşedintele a explicat că "sub influenţa presiunii psihice" din ziua referendumului, intens alimentată de mass-media, a interpretat gestul jurnalistului Andreea Pană drept "o abuzivă imixtiune" în viaţa sa privată. "Acesta a fost motivul pentru care am încercat să împiedic să fiu filmat şi înregistrat în continuare. Discuţia a fost înregistrată fără ştirea mea", mai spunea preşedintele.

Traian Băsescu a fost întrebat, pe 1 iunie 2007, de Ziua Copilului, la Cotroceni, de o ziaristă, ce şi-a dorit când era mic, el răspunzând, râzând, că şi-a dorit să nu fie ziarişti care să-i pună întrebări, după care a precizat că tot ce şi-a dorit în copilărie s-a împlinit. Băsescu s-a arătat deranjat, pe 17 iunie 2007, de ziariştii care îl urmăreau în timpul plimbării pe care a făcut-o cu soţia prin staţiunea Mamaia, susţinând că aceştia dovedesc "o nesimţire incredibilă". Băsescu le spunea ziariştilor că este în timpul său liber. "Sunteţi de o nesimţire incredibilă. Sunt în timpul meu liber", s-a adresat Băsescu ziarişilor, deşi iniţial nu părut deranjat că ziariştii l-au pozat şi l-au filmat în timp ce era asaltat de turiştii din Mamaia.

Preşedintele a declarat, pe 3 iulie 2007, că uneori presa este mai avidă de spectacol decât politicienii şi că poate da o listă de 10 ziarişti care, "dacă nu ar fi politicieni, ar muri de foame". El a afirmat că 80% dintre ziarişti trăiesc speculând, bârfind, "umflând" spusele politicienilor şi că 90% dintre jurnalişti "nu pot să creeze nimic", ci doar să "suprainterpreteze" ce spun oamenii politici. Băsescu nu a dat nume, iar întrebat când va da publicităţii acea listă, a răspuns: "Cândva, când o să mă supăr". În replică, Cristian Tudor Popescu, preşedinte al Clubului Român de Presă la acel moment, a declarat că "pentru domnul preşedinte sunt buni doar cei 10% dintre jurnalişti care îl slăvesc".

Băsescu a fost întrebat de o ziaristă, pe 4 octombrie 2007, la Brăneşti (Ilfov), dacă va face o declaraţie la Bucureşti despre rezultatul unei moţiuni de cenzură eşuate a PSD împotriva Guvernului PNL-UDMR, el răspunzând: "Sigur, vin direct în birou la tine să o facem". Jurnaliştii prezenţi la manifestare îl întrebaseră pe Băsescu, la finalul evenimentului din Ilfov, cum comentează rezultatul de miercuri din Parlament de la votarea moţiunii de cenzură, la care preşedintele răspunsese: "Nu aici, mergem la Bucureşti". O ziaristă de la grupul de televiziuni Antena a insistat, întrebându-l pe şeful statului dacă va face la Bucureşti o declaraţie referitoare la rezultatul moţiunii. "Sigur, vin direct în birou la tine să o facem", a răspuns Băsescu.

Preşedintele declara, pe 31 octombrie 2007, că s-au constituit "cel puţin două tandemuri" între oameni de afaceri, politicieni şi patroni media, care vizează denigrarea unor instituţii ale statului. El a spus că ştie mecanismul de relaţii mafiote între oameni politici, oameni de afaceri şi ziarişti, menţionând că există două astfel de tandemuri, care vizează instituţii diferite. Băsescu a dat ca exemplu "campania agresivă" legată de relaţia dintre firmele oamenilor de afaceri Căşuneanu-Umbrărescu şi Beşciu, care ar fi lucrat în Ministerul Transporturilor în timpul mandatului său la minister. El a spus că Ion Cristoiu nu face parte din astfel de tandemuri, acesta criticându-l doar din orgoliu. De asemenea, preşedintele a mai spus că ziariştii implicaţi "se ştiu între ei".

Traian Băsescu declara, pe 18 februarie 2008, că ziariştii acreditaţi la Cotroceni nu sunt interesaţi de politica externă, domeniu care este dispreţuit de marile redacţii. "La noi speculaţiile pe politica externă au mers departe. Este un dispreţ formidabil pentru a şti cum se face politica externă, în raport cu părerile docte pe care le văd la tot felul de analişti, care habar n-au despre ce-i vorba, dar trec drept mari specialişti în politica externă şi acest lucru se întâmplă pentru că, deşi iau ziarişti în fiecare deplasare, nu sunt interesaţi de politica externă, nici nu este specialitatea lor politica externă, dar sunt acreditaţi la Cotroceni şi se pare că dispreţul marilor redacţii pentru politica externă e destul de mare. De asta nu se înţelege", spunea Băsescu, întrebat cum crede că poate fi înţeleasă de populaţie poziţia României legată de Kosovo, în condiţiile în care aceasta este contrară celei exprimate de SUA, stat cu care avem un parteneriat strategic, şi similară celei a Rusiei.

Un episod definitoriu pentru relaţia preşedintelui cu presa s-a petrecut în martie 2008, la întoarcerea dintr-o deplasare la Bruxelles, la salonul oficial al aeroportului Henri Coandă. Băsescu s-a lansat atunci, "nu neapărat în calitate de şef al statului, ci în calitatea de membru al unei familii numite Băsescu", într-un atac furibund la adresa presei, patronilor de trusturi, după ce în unele ziare apăruseră critici şi comentarii la adresa afacerilor care se derulează în familia sa. Băsescu i-a numit "moguli" pe patronii trusturilor Intact şi Realitatea şi a nominalizat câţiva analişti, pe care i-a numit "tonomate în euro" şi pe care i-a acuzat că îl critică la comandă.

Potrivit preşedintelui, ceea ce face "trustul lui Felix - dovedit turnător" (aluzie la un presupus nume conspirativ acordat de Securitate lui Dan Voiculescu) este să apere interesele unor politicieni, procurori, ziarişti şi poliţişti care au fost implicaţi în devalizarea Bancorex şi Banca Agricolă şi ale sistemului politic care prin legile date a dezincriminat fraudele legate de credite. Preşedintele a criticat pe un ton extrem de vehement, în aceeaşi ocazie, prestaţiile unor jurnalişti precum Andrei Bădin şi Victor Ciutacu. El nu a acuzat doar trustul de presă deţinut de Dan Voiculescu, ci şi pe cele deţinute de Sorin Ovidiu Vântu şi Adrian Sârbu, precum şi Televiziunea Publică. "Ştiu care este furia sistemului mafiot zdruncinat. Ştiu că nu numai trustul lui Felix are ziarişti şi analişti tonomate în euro, şi trustul lui Voiculescu este la fel, Televiziunea Română se apropie şi ea, că şi-a recrutat nişte buni recitatori. Nu se lasă mai prejos nici Sârbu în ultima vreme şi văd că şi l-a revitalizat pe defunctul Călinescu, lucrurile merg înainte", spunea Băsescu.

Preşedintele a declarat, pe 15 martie 2008, că "stăpânii tonomatelor pe euro" doresc să dobândească controlul asupra instituţiilor statului. Şeful statului a făcut această declaraţie la adunarea generală a Asociaţiei Oraşelor din România, în prezenţa unor primari de oraşe, membri în organizaţie. Preşedintele a susţinut un discurs, după care a intrat în dialog cu primarii prezenţi. Unul dintre aceştia l-a felicitat pe şeful statului pentru declaraţia de la întoarcerea de la Bruxelles, despre presă, precizând că şi primarii sunt "luaţi la şuturi de presă şi nu li se dă drept la replică". "Domnul primar, aş vrea să clarific un lucru, deşi nu mai aveam de gând să mai vorbesc despre el, dar l-aţi deschis: Eu nu am criticat presa, am criticat practici din presă, practica tonomatului - bagi pacheţelul cu euro la începutul lunii şi el vorbeşte pe televizoare toată luna spre bucuria patronului. Această practică am atacat-o şi nicidecum presa", a spus Băsescu.

Preşedintele a ţinut să precizeze că pentru unele dintre aceste "tonomate", preşedintele nu are drept la replică. "Pentru unii dintre ei preşedintele nu are drept la replică, preşedintele trebuie să fie unul care...băieţii tonomat o ţin toată săptămâna, jignesc, vorbesc urât, preşedintele trebuie să nici măcar să vorbească", a spus Băsescu.

"Libertatea presei ? Când vor avea vreo lege care să i-o îngrădească, când vor avea un decret prezidenţial care să le facă ceva. Sunt liberi! Dar dictatura presei, dictatura tonomatelor şi a mogulilor de presă este inadmisibilă într-o democraţie, iar practicile pe care le au trebuiesc criticate, măcar în baza dreptului la replică", a mai spus Băsescu. "Aţi văzut o televiziune, stau de dimineaţa până seara şi au un singur subiect, Băsescu, şi sunt emisiuni în care ai 10-15-20 de jigniri. Aţi văzut vreodată CNA spunând «daţi drept la replică preşedintelui României» ? Nu, pot să spună ce vor", a adăugat Băsescu. "Mogulii, stăpânii acestor tonomate, cărora le bagi pacheţelul cu euro la începutul lunii şi toacă toată luna, vor să dobândească controlul pe instituţiile politice ale statului, vor un preşedinte care să nu aibă curajul, când mă ceartă presa, să nu le spună nimic, să stea liniştit. Nici măcar dreptul la replică nu sunt dispuşi să-l dea, dar sunt dispuşi să spună populaţiei toate minciunile, pentru că stăpânii lor au nevoie de administraţie centrală şi administraţie locală slabă ca să-şi poată face interesele", a spus Băsescu. El a ţinut să precizeze încă o dată că nu a vorbit despre toată presa, ci de "tonomate".

Declaraţia preşedintelui a fost aprobată de un primar prezent la manifestare care a spus, la microfon, "Domnule preşedinte, sunt de acord cu dumneavoastră şi vă felicităm. Asta este soarta noastră, a celor aleşi". Şeful statului a mai spus, ulterior, că într-o democraţie critica este normală şi că el nu este un adept al liniştii peste ţară. "Liniştea este toxică pentru democraţie", spunea Băsescu, potrivit căruia critica trebuie făcută fără a se utiliza dezinformarea şi intoxicarea.

Preşedinţia a acuzat, în repetate rânduri, trustul Intact, asociat public cu Dan Voiculescu, susţinând că duce o politică de denigrare zilnică a preşedintelui şi că abdică de la principiile jurnalismului exercitat cu bună credinţă. Preşedinţia a avut astfel de reacţii în special atunci când Jurnalul Naţional a scris despre afacerile unor membri din familia lui Traian Băsescu, despre contractele obţinute de anumite firme de construcţii în perioade în care Băsescu se afla fie la conducerea Transporturilor, fie la Primăria Capitalei.

La sfârşitul lunii septembrie 2008, preşedintele Traian Băsescu l-a chemat în judecată pe ziaristul Cristian Oprea, angajat la "Cotidianul", precum şi trustul Realitatea-Caţavencu, cerând despăgubiri civile simbolice de 100 lei. El reclama articolul "Traian Băsescu, deziceri pe toată linia de supervizarea trocului PDL-PRM", semnat de Oprea şi publicat în 5 septembrie 2008. Băsescu susţinea că articolul conţinea afirmaţii prin care autorul încearcă să acrediteze ideea "că şeful unui stat modern, membru al Uniunii Europene, este de fapt un personaj care «manipulează» întreaga viaţă politică a ţării". "Mai mult, chiar persoana subsemnatului, detaşată de calitatea de şef de stat, este pusă în discuţie prin afirmaţia «şeful statului a încercat să inducă ideea că are preocupări înalte", se arată în acţiunea preşedintelui. În document se mai arată că faptele care i se impută ziaristului contravin normelor de drept obiectiv, reprezentând "atingeri grave" ale drepturilor la onoare şi reputaţie ale preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului cerea instanţei obligarea ziaristului şi a trustului Realitatea-Caţavencu la plata a o sută de lei, reprezentând despăgubiri civile simbolice pentru prejudiciul moral constând în vătămarea dreptului său la onoare şi reputaţie. Avocaţii jurnalistului şi ai trustului Realitatea-Caţavencu au susţinut că acuzaţiile făcute de şeful statului sunt nefondate, deoarece articolul contestat de Traian Băsescu "nu conţine vreun element defăimător". Judecătoria sectorului 1 a respins cererea preşedintelui, hotărând că este neîntemeiată şi obligându-l pe şeful statului la cheltuieli de judecată.

În iunie 2009, preşedintele declara, la o emisiune televizată, că Sorin Ovidiu Vântu a dat "un tun", pe ultima sută de metri a guvernării Tăriceanu cu o rambursare ilegală de TVA, în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, pe care i-a dus în Cipru şi pe care i-a "băgat" în trustul de presă pe care îl deţine. El a acuzat trusturile Realitatea şi Intact de faptul că au ca obiectiv principal atacarea sa, a fiicelor sale, precum şi prezentarea distorsionată a declaraţiilor şi a evenimentelor la care participă şeful statului. Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu l-a dat în judecată pe Traian Băsescu pentru acuzaţiile pe care acesta i le-a adus în iunie 2009, în octombrie procesul fiind amânat din cauza unei cereri de strămutare.

Băsescu a criticat, pe 30 iulie 2009, Realitatea TV, pentru faptul că a difuzat în exces imagini în care fiica sa, Elena, apare la concertul formaţiei Voltaj, în campania pentru europarlamentare, alături de Monica Iacob Ridzi cercetată în legătură cu modul în care au fost cheltuite fonduri ale Ministerului Tineretului în mandatul acesteia. Băsescu menţiona că postul de televiziune ar trebui să difuzeze, pe acelaşi principiu, şi imagini cu "amărâţii de la FNI". El a acuzat televiziunea că încearcă să acrediteze, prin difuzarea repetată a acelor imagini, ideea că bani publici s-au dus în campania pentru Parlamentul European a Elenei Băsescu.

De asemenea, el a spus că trusturile Realitatea şi Intact ar trebui să precizeze clar ce candidaţi susţin, ceea ce ar fi, potrivit şefului statului, cinsit. "Aşa s-ar înţelege de ce unele emisiuni sunt aşa cum sunt", spunea Băsescu. Băsescu a criticat, în câteva rânduri, modul în care, cantitativ şi calitativ, presa relatează şi îi comentează declaraţiile. "Aţi plictisit lumea de mine", a spus Băsescu, referindu-se la jurnalişti. Întrebat "cu toată reverenţa" dacă este de părere că unii dintre români chiar s-au plictisit de el, fără contribuţia presei, Băsescu a răpuns: "Da, cum să nu?". Pe de altă parte, preşedintele a explicat, în câteva rânduri, că nu are nimic cu reporterii de teren, care îşi culeg informaţii pentru a scrie materiale. El preciza că este convins că sunt mulţi jurnalişti oneşti şi că problema sa este legată de patronii de trusturi, de ingerinţele acestora în politicile editoriale cu scopul de a-l defăima nejustificat pe preşedinte şi de a decredibiliza şi slăbi instituţiile statului.

Atacurile constante ale preşedintelui la adresa presei, jurnaliştilor, analiştilor, "mogulilor" au atras reacţii ostile din partea unei părţi a breslei. În acelaşi timp, au existat jurnalişti şi publicaţii care l-au susţinut pe Băsescu, uneori pe tonuri foarte vehemente, împrumutând vizbil din exprimările acestuia. Se pare însă că tonul şi exprimările folosite de Băsescu în relaţia cu ziariştii nu au fost sancţionate de electorat. Nu a existat o indignare populară vizibilă, iar Băsescu şi partidul care îl susţine au obţinut, cu ocazia diverselor alegeri şi referendumuri din ultimii ani, scoruri electorale foarte bune. Mulţi români consideră, probabil, că jurnaliştii exagerează în relatările lor şi că, nu de puţine ori, îşi merită soarta atunci când şeful statului li se adresează cu formule gen "păsărică", "găozar", "ţigancă împuţită".

Pe final de campanie, Băsescu şi-a recunoscut greşelile în relaţia cu presa şi mai ales faptul că nu a gestionat direct relaţia cu jurnaliştii, bazându-se pe intermediari.

Indiscutabil, prestaţiile unor jurnalişti sunt, în relaţia cu politicienii şi, implicit, cu şeful statului, îndoielnice, imature şi orientate nejustificat spre provocare. Cu toate acestea, reacţiile preşedintelui, oricât de avantajoase electoral pentru el, sunt departe de specificul relaţiilor dintre presă şi autorităţi existente în ţările europene. Reacţiile ostile ale preşedintelui denotă dispreţul pentru toţi cei care îl critică, fapt dovedit şi de modul în care, cu ocazia unor băi de mulţime mai mult sau mai puţin spontane, unii dintre români i-au făcut, mai ales spre finalul mandatului, diverse reproşuri. Reacţiile preşedintelui au fost, în acele momente, arţăgoase şi nepoliticoase, indiferent de tonul criticilor pe care le-a primit de la cei sunt, la fel ca şi cei care îl admiră, români.

Material de Cristian Fierbinţeanu, fierbinteanu@mediafax.ro.