FOCUS: Băsescu şi Justiţia, cinci ani de dispute în numele independenţei şi al luptei anticorupţie

În decembrie 2004, independenţa Justiţiei şi lupta împotriva corupţiei erau teme principale de campanie. Cei care aspirau la putere promiteau rezolvarea cazurilor de mare corupţie şi se jurau că Justiţia va fi liberă. La acel moment, sistemul judiciar aştepta intrarea în vigoare a codurilor penal şi de procedură penală şi era excedat de numărul de dosare. Comisia Europeană monitoriza România, iar ministrul Justiţiei, proaspăt numit, vroia schimbarea procurorilor şefi pentru a începe lupta anticorupţie la nivel înalt.

După cinci ani - timp în care preşedintele nu şi-a schimbat atitudinea din campanie, iar la conducerea Ministerului de Justiţie s-au succedat Monica Mocovei, Tudor Chiuariu, Teodor Meleşcanu şi Cătălin Predoiu, - sistemul judiciar aşteaptă încă intrarea în vigoare a codurilor şi suplimentarea numărului de magistraţi pentru a face faţă volumului de dosare înregistrate. De asemenea, ridicarea monitorizării de pe justiţie de către oficialii europeni şi independenţa sunt încă deziderate ale unui domeniu care este perceput tot ca ineficient, corupt şi subordonat puterii politice.

În cei cinci ani în care Băsescu a fost şef al statului, Justiţia a luat în vizor nume mari de politicieni sau oameni de afaceri: Adrian Năstase, Şerban Mihăilescu, Miron Mitrea, Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vântu, Zsolt Nagy, Victor Babiuc, Teodor Atanasiu, Paul Păcuraru, Codruţ Şereş, Decebal Traian Remeş, Ioan Avram Mureşan, Tudor Chiuariu şi Monica Iacob Ridzi. În afară de cazul liberalului Teodor Atanasiu, în care s-a dat NUP, celelalte cazuri au rămas, într-un fel sau altul, "în coadă de peşte", acesta fiind, poate, unul din motivele pentru care încrederea în Justiţie a rămas scăzută. Lupta împotriva corupţiei a dispărut, ca temă, din agenda publică, poate tocmai din cauza lipsei de rezultate.

România ocupă, în 2009, ultimul loc din Uniunea Europeană în clasamentul Transparency International (TI) din punct de vedere al indicelui de percepţie a corupţiei, la egalitate cu Bulgaria şi Grecia, în contextul în care ţara noastră nu a înregistrat niciun progres faţă de anul precedent. TI a lansat, recent, clasamentul global din punct de vedere al indicelui de percepţie a corupţiei, a criticat stagnarea României susţinând că este pentru prima oară, din 2002, când în domeniul luptei anticorupţie nu s-a înregistrat niciun progres de la un an la altul.

Traian Băsescu a susţinut, cel puţin la nivel declarativ, independenţa justiţiei şi, mai ales, faptul că demnitarii, foşti şi actuali miniştri precum şi parlamentarii, trebuie să ajungă în faţa procurorilor şi magistraţilor dacă sunt acuzaţi de corupţie. El a făcut, în contextul eforturilor pentru intrarea în Uniunea Europeană şi, apoi, pentru eliminarea Mecanismului de Verificare şi Cooperare instituit de Comisia Europeană în relaţia cu România, nenumărate declaraţii în care a criticat vehement Parlamentul pentru lipsa de voinţă politică în aducerea unor politicieni în faţa instanţelor.

Pe de altă parte, el a fost acuzat, direct sau indirect, de amestec în problemele Jusţiţiei şi, mai ales, în instrumentarea unor dosare de politicieni. Adrian Năstase a fost cel mai vehement critic al preşedintelui din această perspectivă. Fostul premier a susţinut în permanenţă că este hărţuit politic din ordinul lui Traian Băsescu. Coincidenţă sau nu, majoritatea celor care au intrat în atenţia procurorilor din 2005 încoace au susţinut că este vorba de manevre politice derulate la comanda sau în folosul lui Traian Băsescu. Cu toate acestea, Băsescu a spus mereu că dacă un procuror sau judecător poate afirma că a şeful statului a intervenit pentru sau împotriva unui politician, să iasă public şi să anunţe.

Preşedintele a criticat în mod repetat, vizavi de Justiţie, tergiversările în soluţionarea unor cauze, declarând că există prea multe dosare prost făcute de procurori sau deliberat întârziate de judecători. El a semnalat că există prea multe situaţii în care un dosar este restituit procurorului "după un an şi jumătate, după un an", pe chestiuni de procedură. "Asta înseamnă că judecătorul nu şi-a făcut treaba. Asta înseamnă că deliberat dosarul a fost întârziat pentru a nu se intra pe fond", dădea sentinţa Băsescu. În opinia sa, un procuror ar trebui să verifice eventualele greşeli de procedură înainte de a trimite dosarul în instanţă şi de asemenea un judecător ar trebui să sesizeze erorile de procedură la primul sau la al doilea termen şi nu să întârzie această pronunţare un an sau un an şi jumătate.

Consilul Superior al Magistraturii a fost, în repetate rânduri, critica atacurilor preşedintelui. El a participat la majoritatea şedinţelor de început şi de sfârşit de an de la CSM şi s-a întâlnit cu magistraţii Consiliului de fiecare dată când oficialii Comisiei Europene au semnalat, în rapoartele periodice, restanţe în îndeplinirea angajamentelor asumate.

Preşedintele declara, în repetate rânduri, că de când a preluat conducerea ţării, independenţa Justiţiei a început să funcţioneze şi că înalţi demnitari şi "mult prea puternici oameni de afaceri" au început să afle că, datorită Constituţiei, "Justiţia începe să-i întrebe". Şeful statului susţinea că cei care se plâng la televizor că sunt prigoniţi de puterea politică nu-şi dau seama că Justiţia a devenit independentă şi a început să funcţioneze în România.

La începutul anului 2007, preşedintele a participat la şedinţa CSM, unde Consiliul şi-a ales conducerea. El a avut cu acea ocazie o intervenţie care a fost catalogată ca fiind cel puţin o gafă, dacă nu o imixtiune în problemele Justiţiei. La începutul şedinţei, Băsescu i-a urat succes în candidatura la şefia CSM lui Anton Pandrea, şef al secţiei penale de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deşi acesta nu-şi anunţase oficial intenţia de a candida. În cele din urmă, Pandrea a candidat şi a fost desemnat şef al CSM. Preşedintele şi-a explicat, ulterior, remarca, spunând că a făcut o greşeală şi că regretă "evenimentul care a dat loc la atâtea interpretări". "A fost o eroare pe care am făcut-o şi nu ştiam nici regulamentul, că se pot depune candidaturi până în momentul organizării votului. Am greşit-o, am greşit-o, acum nu mai pot trage înapoi, ce să-i fac?", adăuga Băsescu.

O altă declaraţie a lui Băsescu vizavi de Justiţie stârnea, pe 6 martie 2007, reacţii vehemente din partea mediului politic. El spunea că "vor fi dosare grele, care se vor apropia de finalizare şi vor viza persoane politice importante". Preşedintele Băsescu le-a cerut procurorilor să aplice legea indiferent dacă persoana avută în vedere este preşedintele ţării sau omul de rând. "Dacă vom continua să nu avem curaj să ducem până la capăt dosare de oameni importanţi, niciun român nu va crede că nimeni nu este mai presus de lege. Am la dumneavoastră această rugăminte: să ne trataţi pe toţi cei 22 de milioane de români în mod egal", le spunea Băsescu procurorilor. Liberalii reacţionau spunând că declaraţiile dovedesc imixtiunile preşedintelui în Justiţie. Social-democratul Victor Ponta susţinea că estimările lui Băsescu privind dosarele au fost făcute în baza raportărilor zilnice ale lui Daniel Morar, şef la DNA şi ale Monicăi Macovei, ministru al Justiţiei.

În aprilie 2007, şeful DNA, Daniel Morar a declarat, la o emisiune, că are o relaţie bună cu preşedintele Traian Băsescu, cu care vorbeşte la telefon, în timp ce cu premierul Tăriceanu nu avut discuţii decât la şedinţa de bilanţ a Direcţiei pe 2006. Întrebat de câteva ori ce anume discută cu şeful statului la telefon, Morar a refuzat să răspundă, spunând însă ulterior că are discuţii şi cu parlamentarii, cu Comisia de abuzuri. El a negat că ar fi "omul preşedintelui", admiţând totuşi că a discutat cu şeful statului despre dosarul "Flota". Morar a afirmat că i-a explicat acestuia de ce nu poate fi cercetat, plecând de la prevederi constituţionale. Şeful DNA a arătat că discuţia cu preşedintele pe tema dosarului "Flota" a avut loc după ce mai multe voci au susţinut că preşedintele poate fi cercetat. Dosarul "Flota" a avut ca obiect stabilirea modului în care flota românească a pierdut o serie de nave maritime-mineraliere de mare capacitate, prin infracţiuni săvârşite de cei care ar fi iniţiat şi derulat fraudulos asocierea CNM Petromin SA Constanţa cu grupul de firme private Torvald Klaveness Oslo din Norvegia, în perioada aprilie 1991 - august 2000. Traian Băsescu a fost implicat în dosar ca ministru al Transporturilor. O expertiză publicată în timpul mandatului de preşedinte al lui Băsescu a arătat că nu s-a înregistrat niciun prejudiciu pentru partea română, fapt folosit de şeful statului în declaraţii publice pentru a-i sancţiona pe cei care l-au învinovăţit, de-a lungul timpului, de vânzarea flotei.

În vara anului 2007, ministrul liberal al Justiţiei a atras atenţia asupra activităţii juridico-politice a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv preferinţele anchetatorilor de a întocmi dosare pe numele unor politicieni de o anumită culoare politică sau de a ţine dosare în fişet. Ţinta lui Tudor Chiuariu a fost, în principal, procurorul şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor de corupţie conexe faptelor de corupţie, Doru Ţuluş, care a deschis dosare unor miniştri liberali, după ce aceştia s-au separat, la guvernare, de democraţi.

Chiuariu a cerut CSM revocarea procurorului Doru Ţuluş din funcţie, din motive de "ineficienţă". Ţuluş susţinea că cererea privind revocarea sa din funcţie este dubioasă şi că nu are nimic să-şi reproşeze. Procurorul-şef al DNA, Daniel Morar, declara că apreciază drept "foarte bună" activitatea procurorului-şef al secţiei a doua.

În acest context, Băsescu a făcut, la GDS, o declaraţie care a fost taxată în mediul politic şi juridic, dar şi în presă, ca o presiune la adresa CSM. Şeful statului a declarat că are o presimţire că acesta va fi protejat de CSM. "Până acum, CSM a protejat judecătorii şi procurorii. Am o presimţire că asta va funcţiona şi acum", a spus Băsescu.

Referindu-se la solicitarea ministrului Justiţiei, Băsescu aprecia, ulterior, la Alba Iulia, de Ziua Justiţiei, că "este foarte rău ce s-a întâmplat" şi îl critica pe Tudor Chiuariu pentru propunerea de schimbare din funcţie a unui procuror şi de îndepărtare a unor pasaje favorabile la adresa justiţiei române din Raportul Comiei Europene.

Vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lidia Bărbulescu, afirma atunci că momentul şi cadrul în care preşedintele Traian Băsescu a lansat atacurile la adresa Justiţiei, la Alba Iulia, de Ziua Justiţiei, nu erau potrivite. "Nimeni, nici chiar preşedintele României şi nicio altă autoritate internaţională, indiferent de rang, ca de exemplu Comisia Europeană, nu poate sugera ori comenta soluţiile pronunţate de judecători fără a fi pasibili de a li se reproşa încălcarea principiului independenţei justiţiei, principiu ce stă la temelia statului de drept", susţinea Bărbulescu.

Tudor Chiuariu i-a cerut preşedintelui, în octombrie 2007, revocarea lui Doru Ţuluş, invocând deficienţe majore în activitatea lui Ţuluş, de natură a vicia actele de urmărire penală efectuate de secţia pe care o coordonează, identificate în urma controlului inspecţiei judiciare. Băsescu a refuzat revocarea lui Ţuluş: "Cel care ar trebui să plece este ministrul Chiuariu". Ulteriror, şeful statului declara că Tudor Chiuariu este "un tânăr mafiot obraznic", care serveşte o clientelă şi pe care premierul Tăriceanu nu l-ar fi numit ministru, dacă ar fi fost "dezlegat".

O altă declaraţie care a stârnit suspiciuni despre cât de mult cunoaşte preşedintele din conţinutul dosarelor de Justiţie ale politicienilor a fost legată de Decebal Remeş, ministrul-"caltaboş". Pe 11 octombrie 2007, Băsescu a declarat că în dosarul trimis la Cotroceni de Parchetul ICCJ referitor la implicarea liberalului în scandal sunt destule alte documente "mai tentante decât imprimarea video". Întrebat de o jurnalistă dacă s-a uitat în dosar, preşedintele Băsescu a răspuns: "Doamnă, mă uit în toate dosarele care sunt adresate preşedintelui României. Cum aţi judeca dacă s-ar trimite preşedintelui un dosar în care să nu se uite?". Anterior şeful statului declarase că este exclusă posibilitatea ca materialul difuzat de TVR în cazul Remeş să fi "ieşit" de la Palatul Cotroceni, "tot documentarul" trimis de Parchet fiind încuiat la el în birou, iar el nu l-a dat.

La începutul anului 2008, şeful statului le-a spus membrilor CSM prezenţi la sedinţa de bilanţ că îşi încalcă singuri independenţa acceptând să fie ignorati în cazul avizelor pe actele normative care necesită acest lucru, fapt ce contravine Constituţiei. "În legatură cu independenţa justiţiei, v-o călcaţi singuri. Acceptaţi tacit să se încalce Constituţia şi să nu treacă actele pe la dumneavoastră să le daţi aviz, tacit acceptaţi fără să sesizaţi Curtea Constituţională", le-a spus Băsescu membrilor CSM. El adăuga că, în momentul în care a văzut că CSM nu reacţionează la ordonanţa care desfiinţa comisia prezidenţială pentru avizare în cazul miniştrilor, şi-a spus: "Oamenii ăştia nu-şi doresc independenţă - vorbesc despre independenţă dar îşi caută stăpân".

Pe 7 februarie 2008, preşedintele şoca din nou Justiţia din România cu afirmaţia că "25% din magistraţi sunt din fosta Securitate", făcută la primirea, la Cotroceni, a lui Vasile Paraschiv, luptător anticomunist. Declaraţia lui Băsescu a fost catalogată drept "aberantă" de unii parlamentari şi taxată de Lidia Bărbulescu, acesta spunând că afirmaţia "aduce o pată deosebită" asupra judecătorilor şi procurorilor.

În acelaşi an, Băsescu declara că există o legătură între procurorii care comit erori de procedură în dosare penale şi judecătorii care întârzie retrimiterea la parchete a acestor dosare, astfel explicându-se încrederea scăzută în magistraţi. Băsescu cataloga drept "inadmisibil" faptul că au existat în 2007 dosare instrumentate la nivelul cel mai înalt al parchetelor care s-au întors de la instanţe pentru nerespectarea procedurilor.

Băsescu a avut dispute şi cu Nicolae Popa, preşedinte al ICCJ. Pe 6 iulie 2008 Băsescu declara, în discursul rostit de Ziua Justiţiei, că magistraţii puteau face românilor un cadou frumos, încetarea monitorizării României de către UE, dar, din păcate, rezultatul muncii acestora este că monitorizarea va continua. "Interesantă chestiunea cu băieţi buni şi băieţi răi", a spus Băsescu, amendând discursul lui Popa, care aprecia că este contraproductiv ca autoritatea judecătorescă să fie clasificată în băieţi buni şi băieţi răi. Şeful statului adăuga că la o zi de sărbătoare ar fi păcat să nu fie amintit un lucru important: "Este vorba de interesul naţional, domnule preşedinte Popa. Şi acesta ar fi constat dacă reauşeam să-l materializăm în încetarea monitărizării României. Puteaţi să ne faceţi nouă, celor 22 de milioane de români, un cadou: încetarea monitorizării".

Preşedintele declara, în altă situaţie, că există magistraţi şi poliţişti care au legături cu oameni din lumea interlopă şi procurori care dau informaţii din dosare unor oameni din presă, precum "nea Alecu". "Sunt procurori care, din dorinţa de a semăna cu James Bond, transmit informaţii din dosar la presă. Oamenii aceştia nu au ce căuta în magistratură. Încă din timpul anchetei transmit lui nea Alecu, lui nea nu ştiu care informaţii din dosar. Este nepermis şi un astfel de procuror nu are ce căuta în magistratură. Nu face onoare, cinste, calităţii de magistrat", arăta Băsescu. Şeful statului adăuga că există situaţii în care magistraţi şi poliţişti au "legături nepotrivite" cu oameni din lumea interlopă.

Traian Băsescu declara, pe 24 noiembrie 2008 că România nu şi-a respectat, în principiu, angajamentele asumate în faţa UE privind Justiţia, menţionând că, în anul respectiv, CSM a fost "departe" de a mai urmări obiectivul încetării monitorizării în acest domeniu. Şeful statului invoca fie unele decizii ale Parlamentului, fie activitatea CSM. "Trebuie să observ că nu ne-am respectat angajamentele şi prin blocarea justiţiei de către Parlament, în cazul unor oameni politici, pe care nu-i condamna nimeni, trebuia doar să apară în faţa procurorilor şi, la fel de bine, puteau să lămurească lucrurile. Deci, pe de o parte, avem blocajul generat de Parlament, pe de altă parte, trebuie să o spun, în ultimul an CSM a fost departe de a mai urmări obiectivul de încetare a monitorizării României pe justiţie", a spus el, afirmând şi că "nerealizările CSM sunt notabile".

O altă ciocnire între preşedinte şi magistraţi a avut loc la 29 ianuarie 2009, când Băsescu a primit la Cotroceni reprezentanţii unei noi promoţii de absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii. Unii dintre tinerii magistraţi au purtat în piept un autocolant cu inscripţia "Respectaţi independenţa justiţiei" iar şeful statului a interpretat gestul ca o primă probă că această promoţie de magistraţi poate fi influenţată. Şeful statului a apărut în sala unde a avut loc ceremonia purtând, spre surprinderea unora, un autocolant asemănător, cu aceeaşi inscripţie.

În discursul rostit cu acest prilej Băsescu a vorbit despre independenţa justiţiei, menţionând că şi-ar fi dorit ca şi mai mulţi tineri magistraţi prezenţi la Cotroceni să fi purtat respectiva inscripţie. Băsescu a ţinut să sublinieze că cei care poartă aceste autocolante nu au încă o experienţă proprie referitoare la ingerinţe în actul de justiţie şi astfel creează sentimentul că au fost influenţaţi în gestul lor. Băsescu le-a spus să se gândească bine dacă pot să fie judecători independenţi, menţionând că le ţine decretele de numire la dispoziţie pentru ca aceştia să şi le poată lua dacă simt că nu pot fi magistraţi independenţi. "Avem prima probă că această promoţie poate fi influenţată", a spus Băsescu. În încheiere, el le-a urat celor prezenţi succes, a declarat că ceremonia s-a terminat şi a ieşit din sală, fără a ciocni o cupă de şampanie aşa cum se întâmplase în cazul promoţiilor din anii trecuţi.

O secvenţă care a atras multe comentarii s-a întâmplat, vizavi de acuzaţiile privind faptul că în România se încalcă secretul anchetei penale, în ianuarie 2009. Referindu-se la faptul că raportul tehnic al Comisiei Europene despre Justiţia din România, publicat în vara lui 2008, apreciază activitatea procurorului-şef al DNA, Daniel Morar, Băsescu a declara, la TVR, că specialiştii de la Bruxelles au văzut conţinutul dosarelor de la DNA, când au făcut controale la această instituţie, şi îşi dau seama "că sunt fapte şi nu decizii politice". "Credeţi că dacă ar fi existat - şi acum văd că în ultima perioadă se diminuează presiunea pe acest subiect - credeţi că dacă Morar ar fi fost manipulat politic nu s-ar fi observat imediat la Bruxelles? Sunt oameni cu prea multă experienţă, dar când au venit şi au făcut controalele la DNA au văzut şi conţinutul dosarelor şi îşi dau seama că-s fapte şi nu decizii politice", spunea Băsescu. El se întreba, retoric, de ce trebuie schimbat şeful DNA, aşa cum susţine o mare parte a clasei politice din România, dacă cei care evaluează domeniul de activitate al acestuia îi apreciază rezultatele.

În replică, Adrian Năstase a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui CSM, arătând că este obligaţia Consiliului să se sesizeze din oficiu şi să dispună verificări în urma afirmaţiilor şefului statului despre delegaţii CE care s-ar fi uitat peste conţinutul dosarelor sale de la DNA. Problema a rămas, la fel ca multe altele, fără răspuns.

Un alt semn de întrebare a apărut când, în aprilie 2009, un document pregătitor al vizitei ministrului austriac de Externe la Bucureşti a intrat în posesia presei. În acel document se arăta că preşedintele Băsescu a exercitat presiuni foarte mari pentru reforma justiţiei şi a chemat la el toţi responsabilii în domeniu cerându-le, printre altele, "capul lui Năstase".

Un episod important în relaţia preşedintelui cu Justiţia a avut loc în 2009, când Traian Băsescu a declarat că o altă putere - nu Executivul şi nici Legislativul - deţine controlul asupra bugetului statului, referindu-se la faptul că există cazuri de bugetari care şi-au câştigat în justiţie anumite drepturi salariale.

Preşedintele declara, pe 8 ianuarie, la şedinţa de bilanţ a CSM pe 2008, că modul în care s-a făcut creşterea salariilor magistraţilor, prin hotărâre judecătorească, este un abuz, reprezentând o interferenţă gravă a puterii judecătoreşti în sfera executivă şi cea legislativă. "Niciun judecător nu poate stabili execuţia bugetului statului român şi nici cheltuielile bugetului statului român. Acest lucru este un atribut al puterii executive şi legislative", declara Băsescu. El aprecia că "hotărârea adoptată, prin care s-au mărit salariile este o interferenţă gravă a puterii judecătoreşti în puterea executivă, care este singura care poate spune câţi bani are". Băsescu spunea, referindu-se la respectivul mod, că acesta este, din punct de vedere al Executivului, "un abuz făcut prin încălcarea legii".

"În timp ce zeci de mii de oameni îşi pierd locurile de muncă , bugetarii sunt în procese, pentru acordarea de sporuri din anii anteriori dar şi pentru viitor. Nu este un caz izolat Justiţia. Funcţionari din Ministerul Muncii şi-au obţinut retroactiv sporuri în sume uriaşe, controlori ai Curţii de Conturi care controlează utilizarea creditelor externe au obţinut de curând în instanţă dreptul de a li se da 75 la sută din salariu, şi foarte multe astfel de şi foarte multe astfel de exemple. Practic, Guvernul şi Parlamentul nu mai controlează bugetul statului şi salarizarea. O altă putere din afara puterii legislative, din afara puterii executive, decide bugetul statului", a spus Băsescu.

În mai 2009, preşedintele cerea Curţii Constituţionale să constate faptul că instanţele şi-au arogat competenţe ce aparţin autorităţii legislative, prin edictarea de norme juridice, prerogativă ce aparţine Parlamentului şi în anumite situaţii, strict delimitate de Constituţie, Guvernului. Astfel, Băsescu a înaintat Curţii o cerere de soluţionare a conflictului de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte şi Parlamentul României şi Guvernul României, pe de altă parte.

Curtea Constituţională a constatat, la finele luni mai 2009, existenţa unui conflict de natură constituţională între ICCJ şi Legislativ şi Executiv, în cazul sesizării lui Băsescu referitoare la depăşirea atribuţiilor de către puterea judecătorească în privinţa sporurilor salariale pentru magistraţi şi personalul asimilat. "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituţionalitate al acestora", decidea Curtea Constituţională. În replică, preşedintele instanţei supreme, Nicolae Popa, a criticat decizia Curţii Constituţionale, apreciind că a "marşat" la cererea unei alte puteri. Deşi Curtea Consituţională s-a pronunţat în acest caz, situaţia nu a cunoscut o rezolvare, existând încă multe procese care, din cauza acestei dispute, nu au fost soluţionate.

În vara anului 2009, Doru Mărieş, de la Asociaţia 21 Decembrie, a făcut greva foamei pentru a primi copiile dintr-un un dosar legat de revoluţie, în care este parte. Parchetul refuza cererea acestuia, iar şefului statului i s-a cerut medierea. La mediere, Şeful statului a cerut Parchetului instanţei supreme să concentreze resurse umane pentru a creşte viteza de rezolvare a dosarelor revoluţiei şi a propus ca, dacă există această posibilitate, generalul Dan Voinea să revină în activitate, ca procuror civil. "Mi se pare inadmisibil: 20 de ani şi nu avem soluţii nici pentru 13-15 iunie, nici pentru crimele de la Revoluţie. Cer Parchetului General să concentreze resurse umane pentru a creşte viteza de rezolvare. Vom discuta dacă domnul general vrea să revină de la pensie să lucreze la acest dosar, să continue la acest dosar", spunea preşedintele Băsescu, la finalul şedinţei de mediere la care au mai participat premierul Emil Boc, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu şi procurorul general Laura Codruţa Kovesi. Preşedintele a criticat-o atunci pe Kovesi pentru o soluţie dată într-un dosar de la Târgu Mureş, în care jandarmul Ionel Buculei, alături de mai multe persoane, a fost anchetat din 1990 până în 2007 într-un caz privind uciderea a şase persoane şi rănirea altor 21, în timpul manifestaţilor anticomuniste din decembrie 1989.

În vara acestui an, actul normativ prin care Cabinetul a decis anularea sporurilor pentru magistraţi şi personalul auxiliar din justiţie a declanşat un protest fără precedent în sistemul judiciar. Timp de aproape două luni, magistraţii au refuzat să judece dosare, intrând în sălile de judecată doar de formă, pentru a acorda amânări. Singurele cauze soluţionate în această perioadă au fost cele având ca obiect luarea unor măsuri preventive. În timpul protestului, reprezentanţii magistraţilor au căutat sprijin la liderii celorlalte două puteri în stat, făcându-şi publice în repetate rânduri nemulţumirile: condiţiile "extrem" de grele de muncă, supraîncărcarea cu dosare, subfinanţarea sistemului judiciar în ansamblul său sau instabilitatea sistemului legislativ. Lucruri peste care ar putea trece, în condiţiile unei salarizări decente, însă tăierea sporurilor presupunea reducerea veniturilor la un cuantum care nu mai justifica efortul profesional.

În acest blocaj a fost solicitată medierea preşedintelui. Preşedintele CSM, Virgil Andreieş, declara că din cauza stării critice din sistemul judiciar este nevoie de o discuţie cu cele trei puteri ale statului, sub medierea şefului statului. Andreieş spunea că Plenul CSM susţinea că sistemul judiciar este înstr-o stare critică, determinată de mai mulţi factori acumulaţi în timp, şi anume subfinanţarea cronică, volumul mare de activitate şi inconsecvenţa legislativă, dar şi "umilirea şi terfelirea publică a magistraţilor, care are loc de cinci ani încoace". El a mai spus că revendicările magistraţilor sunt întemeiate, având ca bază legea şi hotărârile judecătoreşti.

La mediere, preşedintele declarat că problema sporurilor din justiţie trebuie închisă, întrucât există şi o radiografie făcută de Fondul Monetar Internaţional. El a solicitat ca protestul magistraţilor să se înscrie în limitele legii, fără a se afecta dreptul fundamental al cetăţenilor de acces la Justiţie, iar Guvernul s-a obligat să asigure 170 milioane de lei necesari în 2009 pentru funcţionarea domeniului.

În 10 septembrie 2009 Băsescu a participat la şedinţa CSM unde se analiza situaţia din Justiţie, în contextul în care magistraţii refuzau să lucreze. Preşedintele declara că în Justiţie are loc, în esenţă, o grevă, ceea ce este împotriva legii, iar Justiţia trebuie să intre imediat în legalitate. "În al doilea rând, este un mare număr de judecători şi procurori care stau cu deciziile de pensionare în buzunar, care nu se pun în aplicare. Cred că CSM ar trebui să solicite punerea imediată în aplicare a acestor decizii. În al treilea rând, cred că inspecţia ar trebui să constate dacă s-a respectat legea de funcţionare a Justiţiei la instanţe. Amânarea derulării proceselor nu cred că este legală", adăuga Băsescu. Lidia Bărbulescu i-a spus preşedintelui, în şedinţa CSM, că ieşirea la pensie este un drept, nu o obligaţie şi că pensionarea magistraţilor pensionabili ar duce la un blocaj şi mai accentuat al Justiţiei.

La şedinţa CSM s-a discutat şi despre preluarea conducerii instanţei supreme de către Lidia Bărbulescu, la propunerea preşedintelui ICCJ, Nicolae Popa, care a împlinit 70 de ani la 1 septembrie. Nicolae Popa a transmis o cerere către CSM, pentru a o delega pe Lidia Bărbulescu, în perioada interimatului la conducerea ICCJ.

Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Mona Pivniceru, a avut, la aceeaşi şedinţă, un lung schimb de replici cu şeful statului, pe care l-a acuzat că dă semnale care pot fi catalogate drept interferenţe în justiţie. "Nu aveţi răbdare să discutaţi cu noi? Dacă prezidaţi această şedinţă, aveţi răbdare să ascultaţi punctul nostru de vedere (...) Aveţi măcar aparenţa că ne ascultaţi şi pe noi", i-a spus Pivniceru lui Băsescu, iar acesta a replicat: "Doamnă, păi vă ascult la televizor, când apăreţi la televizor mă uit la dumneavoastră ca la Dumnezeu". Pivniceru a arătat că statul nu îşi execută obligaţiile faţă de magistraţi, "preşedintele îi face corupţi, alţii, idioţi", şi că astfel nu poate exista normalitate în sistem. Pivniceru i-a vorbit lui Băsescu despre faptul că judecătorii au o activitate foarte grea, în condiţiile în care au foarte multe cazuri de judecat, într-o mare de prevederi legislative contradictorii.

Ea i-a spus şefului statului că este dispusă să organizeze o simulare de proces, la care să participe Traian Băsescu, menţionând că astfel ar putea înţelege şi preşedintele cât de grea este activitaea de judecător. Replica preşedintelui a fost promptă: "V-aş condamna imediat, doamnă, dacă eu aş fi judecător", la care Pivniceru a răspuns că se referea la un proces civil. "Şi structura dumneavoastră pledează pentru (aşa ceva-n.r.)... (...) Eu insist să preparăm o şedinţă de judecată, să vedeţi care e timpul sau volumul de muncă pe care îl desfăşoară un judecător, să intrăm în şedinţa de judecată şi să formulaţi o sentinţă. După acest periplu veţi avea reprezentarea, cel puţin minimală, a ceea ce înseamnă activitatea unui judecător", adăuga Mona Pivniceru.

În cele din urmă, greva din Justiţie s-a încheiat, magistraţii reluându-şi activitatea.

În această toamnă, Băsescu a pledat, în discursul de bilanţ ţinut în Parlament, pentru restructurarea Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât o treime din membrii CSM să fie reprezentanţi ai societăţii civile. Băsescu acuza, apoi, faptul că unii magistraţi provoacă situaţia din Justiţie legată de refuzul activităţii pentru că "vor să candideze la CSM" şi că nu se vrea ca actualul şef al statului să semneze numirea viitorului preşedinte al ICCJ, acesta fiind motivul pentru care Lidiei Bărbulescu i s-a dat interimatul.

El a adăugat că, la încetarea mandatului lui Nicolae Popa, a scris celor de la CSM pentru o propunere pentru numirea unui înlocuitor în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, menţionând că, în ciuda acestui demers, s-a decis să i se ofere un interimat de şase luni Lidiei Bărbulescu pe respectivul post.

Băsescu a afirmat că acest lucru, care în opinia sa încalcă prevederile legii, este cauzat de "dorinţa" ca viitorul şef de la ICCJ să fie numit de următorul şef al statului, ales după scrutinul din acestă toamnă, şi nu de actualul preşedinte. Băsescu a spus că acestă temă, legată de situaţia din Justiţie, va fi prelută, în campanie, de "un anumit partid" şi folosită electoral. Preşedintele a spus că nu doreşte să intre în acest joc şi nu a precizat la ce partid se referă şi nici cine are, explicit, aceste interese.

Pe 2 octombrie 2009 Băsescu a semnat reînvestirea lui Kovesi ca procuror general al României, deşi Secţia pentru procurori a CSM dăduse aviz negativ propunerii ministrului Justiţiei. Cătălin Predoiu a mai fost într-o situaţie similară atunci când a propus-o pe Monica Şerbănescu în locul procurorului şef Daniel Morar, la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Preşedintele Traian Băsescu a refuzat numirea. Totuşi, într-o altă situaţie în care Secţia pentru procurori a CSM a dat aviz negativ, în septembrie 2005, numirii adjunctului şefului DNA, Mircea Zărie, preşedintele Traian Băsescu a aprobat numirea.

Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat-o, în 22 octombrie 2009, cu majoritate de voturi, pe Lidia Bărbulescu pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), numirea trebuind făcută de şeful statului. Lidia Bărbulescu declara atunci că nu are niciun motiv să se îndoiască de faptul că preşedintele Traian Băsescu va semna decretul de numire a ei în funcţia de preşedinte al instanţei supreme.

Preşedintele Băsescu a declarat, pe 3 decembrie, în timpul dezbaterii electorale pentru turul a doilea al alegerilor prezidenţiale, că nu o va numi pe Lidia Bărbulescu în funcţia de preşedinte al instanţei supreme. Bărbulescu, a declarat, în replică faptul că părerea oamenilor politici, oricare ar fi ei, nu o interesează.

(Material realizat de Cristian Fierbinţeanu, fierbinteanu@mediafax.ro)