FOCUS: În 18 ani, cât Marko Bela a condus UDMR, Uniunea a fost 13 ani la guvernare

Marko Bela este unul dintre cei mai longevivi lideri din punct de vedere al numărului de mandate la conducerea unei formaţiuni politice.

Marko a devenit preşedintele al UDMR în anul 1993, urmându-i la conducerea Uniunii lui Domokos Géza, care a înfiinţat organizaţia reprezentând minoritatea maghiară în data de 25 decembrie 1989, după căderea regimului Ceauşescu.

După 18 ani în care s-a aflat la conducerea UDMR, Marko Bela a anunţat, în data de 11 decembrie 2010, că nu va mai candida pentru un nou mandat la şefia Uniunii.

"Nu înseamnă că vreau să mă retrag din viaţa publică, nici nu ar fi bine, am convingerea că dispun de experienţa şi cunoştinţa pe care pot să le pun la dispoziţia Uniunii, dacă se va mai dori, după Congresul din februarie", a afirmat el. Marko a subliniat că nu se va retrage din politică "aşa, dintr-odată", ci îşi va păstra mandatul de parlamentar şi, "dacă e nevoie", rămâne şi în Guvern.

Deşi iniţial liderul UDMR a refuzat să-şi precizeze preferinţa pentru un anumit succesor, Marko a spus că deputatul Klemen Hunor, actual ministru al Culturii, ar putea să menţină un echilibru în cadrul organizaţiei în calitate de viitor preşedinte al Uniunii.

"Voi sprijini acel candidat care, după părerea mea, poate să menţină un echilibru în UDMR şi o echidistanţă în ceea ce priveşte diferitele curente din UDMR. Pentru că suntem o organizaţie mare, cu mai multe curente, cu mai multe convingeri, şi din acest punct de vedere menirea cea mai importantă a preşedintelui e să menţină echilibrul, iar Kelemen Hunor e un astfel de candidat", a explicat Marko Bela.

Marko Bela, care s-a născut în data de 8 septembrie 1951, în oraşul Târgu Secuiesc, este scriitor, traducător şi om politic.

Absolvent al Liceului din Târgu Secuiesc (1958-1970), Marko a urmat cursurile Facultăţii de Filologie, secţia maghiară-franceză din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, pe care le-a absolvit în anul 1974.

După absolvirea facultăţii, a lucrat, în perioada 1974-1976, ca profesor de franceză la Şcoala generală din satul Sântana de Mureş (judeţul Mureş). În anul 1976, devine redactor la revista literară "Igaz Szó" din Târgu Mureş, apoi, din 1989, deţine funcţia de redactor şef al revistei literare "Látó", din aceeaşi localitate.

Marko Bela a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România în anul 1978. Începând cu anul 1974, Marko Bela a publicat 18 volume de poezii în limba maghiară, două volume de eseuri şi analiză literară în limba maghiară, patru volume de studii şi discursuri politice în limba maghiară, traduceri în limba maghiară ale unor piese de Lucian Blaga şi Radu Stanca, precum şi traduceri în limba română din limba maghiară a trei volume de poezii, şi câte un volum de poezie din maghiară în franceză şi engleză.

În decembrie 1989, Marko a devenit membru fondator şi vicepreşedinte al organizaţiei UDMR Mureş, fiind ales apoi ca membru în Prezidiul UDMR (1990-1991).

În anul 1993, Marko Bela este ales preşedinte al UDMR, el fiind reales în această funcţie în 1995, 1999, 2003 şi 2007. Începând cu anul 1990, Marko Bela a devenit senator de Mureş, reînnoindu-şi mandatul la toate alegerile parlamentare de până acum.

Marko Bela a fost candidatul UDMR la alegerile prezidenţiale din România din 28 noiembrie 2004, obţinând un număr de 533.446 voturi, reprezentând 5,10 la sută din numărul voturilor valabil exprimate (locul 4).

La data de 29 decembrie 2004, Marko a fost numit, în Guvernul Tăriceanu, în funcţia de vicepremier fără portofoliu pentru coordonarea activităţilor în domeniul culturii, educaţiei şi integrării europene, el demisionând din această demnitate în data de 3 iulie 2007. Din 23 decembrie 2009, Marko Bela deţine, din nou, funcţia de vicepremier în Guvernul Boc.

Catalogat drept un om politic echilibrat şi rezervat în declaraţii, Marko avut în anumite momente poziţii tranşante, radicale, în legătură cu subiecte importante pentru minoritatea maghiară.

În aprilie 2008, preşedintele UDMR a afirmat, la Miercurea Ciuc, că maghiarii din România trebuie să ceară autonomia Ţinutului Secuiesc, iar felul în care se va rezolva problema Kosovo va constitui un precedent nu doar pentru maghiarii din Transilvania, ci pentru toate minorităţile.

"Teritoriul locuit de maghiarii din România se află în centrul ţării şi trebuie să cerem autonomia acestuia, nici nu se pune problema sciziunii. Kosovo va crea un precedent şi pentru Ţinutul Secuiesc, dar şi pentru celelalte minorităţi din Europa. În campania electorală trebuie să spunem răspicat ce vrem în următorii patru ani, ce ne asumăm pentru viitor: descentralizarea în administraţia publică locală, reprezentare la guvernare şi autonomie locală şi teritorială", a spus Marko Bela.

În data de 15 martie 2009, Marko afirma, ca reacţie la o afirmaţie a preşedintelui Traian Băsescu că în România nu va exista niciodată autonomie teritorială, că, dacă maghiarii vor fi uniţi, cuvântul românesc "niciodată" va însemna în maghiară "în curând".

"Ni s-a spus că niciodată nu se va reamplasa Statuia Libertăţii în Arad. Şi ea există astăzi. Mai ieri, am auzit un politican român spunând că niciodată nu va fi autonomie teritorială. La care putem răspunde, de asemenea, doar cu: să aşteptăm până la capăt. Dacă vom fi uniţi, cuvântul românesc «niciodată» va însemna în maghiară «în curând»", spunea el la manifestările prilejuite de Ziua Maghiarilor de pretutindeni. La începutul discursului său, preşedintele UDMR mai declarase că Trianonul a împins milioane de maghiari în minoritate, dar, cu toate acestea, maghiarii au rămas "o singură naţiune, după cum au fost şi în urmă cu 161 de ani, în 1848".

În februarie 2009, Marko Bela susţinea că România "nu este demult stat naţional în realitate", adăugând că o ţară unde trăiesc 1,5 milioane de maghiari, nemaivorbind de alte comunităţi minoritare, "nici nu poate să fie stat naţional". El susţinea cu acel prilej că o eventuală revizuire a Constituţiei ar trebui să nu mai includă noţiunea de "stat naţional".

De-a lungul timpului, liderul Uniunii a avut o poziţie consecventă în ceea ce priveşte semnificaţia zilei de 1 Decembrie 1918 pentru minoritatea maghiară din România.

Astfel, în noiembrie 2008, Marko Bela declara, în timpul campaniei electorale, la Târgu-Mureş, că maghiarii nu se pot bucura la 1 decembrie, această dată însemnând "90 de ani de agonie". Preşedintele UDMR a prezentat o hartă a componenţei etnice a Transilvaniei, conform recensământului din 2002, în care teritoriile locuite preponderent de maghiari erau însemnate cu roşu. "Pata roşie (de pe hartă - n.r.) putea fi şi mai mare dacă nu exista Trianonul în 1920. Trebuie să întoarcem roata istoriei. Să fim uniţi în orice clipă pentru viitorul nostru şi al copiilor noştri. Ne doare Trianonul şi ne doare 1918. După alegeri e sărbătoarea naţională a României, dar evenimentul nu ne bucură, ne doare, pentru că acea întorsătură a istoriei a însemnat 90 de ani de agonie. Nimeni să nu ne ceară să ne bucurăm de această zi, deşi o respectăm", mai spunea el.

La fel, în 2010, liderul Uniunii arăta, în Senat, în cadrul şedinţei solemne dedicată zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, şi împlinirii a 92 de ani de la Marea Unire, că maghiarii au trăit ziua de 1 decembrie 1918 "ca o pierdere, pierzându-şi statalitatea de până atunci". El a menţionat că pentru maghiari ziua de 1 Decembrie are altă semnificaţie decât pentru români, care au trăit această zi ca "o victorie extrem de importantă pentru naţiunea română".

În cei 18 ani de mandat, preşedintele Uniunii a reuşit, împreună cu ceilalţi lideri ai organizaţiei, să mobilizeze electoratul maghiar cu ocazia alegerilor, UDMR treacând de fiecare dată pragul electoral cerut de lege pentru a intra în Parlament. Acest lucru s-a întâmplat chiar în condiţiile în care au existat alegeri la care a participat şi Partidul Civic Maghiar, care, însă, nu a reuşit să strângă numărul de voturi necesare pentru a obţine mandate în Legislativ.

În timpul mandatului său, Marko Bela a tratat cu echilibru tentativele de secesiune internă, provocate de liderii "radicali" din Uniune, nemulţumiţi de "moderaţia" conducerii UDMR în demersurile pentru obţinerea dezideratelor privind autonomia şi învăţământul în limba maternă. De asemenea, parlamentari ca Szilagyi Zsolt sau Toro T. Tibor, care criticau vehement politica dusă de conducerea partidului, au fost toleraţi în cadrul organizaţiei.

Marko a tratat cu echilibru şi criticile lui Laszlo Tokes, care, în cele din urmă, a părăsit organizaţia în anul 2003 şi a înfiinţat Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), alăturându-i-se, printre alţii, Toro T. Tibor, membru fondator al UDMR, şi deputatul Szilagyi Zsolt. Tokes a candidat ca independent la alegerile europarlamentare din 2007 şi a obţinut un mandat de europarlamentar, luptând, practic, împotriva candidaţilor UDMR. În acea perioadă Tokes afirma că UDMR este ultimul partid postcomunist din România, etichetând Uniunea drept o formaţiune coruptă, care va dispărea în curând de pe scena politică românească. În pofida acestor atacuri şi în urma demersurilor de conciliere ale preşedintelui UDMR, Marko Bela, Laszlo Tokes a reluat legăturile cu UDMR în anul 2009, când a participat pe "Lista solidarităţii maghiare" la alegerile europarlamentare, alături de candidaţi ai Uniunii, acesta fiind ales europarlamentar.

Cu ocazia anunţului că nu va mai candida pentru un nou mandat, făcut în faţa Consiliului Reprezentanţilor Unionali ai UDMR, Marko a subliniat că a reuşit să menţină unitatea UDMR "pusă de atâtea ori în mare pericol". El a pus acest succes pe seama faptului că a fost "omul dialogului, omul echilibrului, mai presus de ideologiile din UDMR". "De aceea n-am putut fi nici creştin-democrat, nici liberal, nici social-democrat, deşi am şi eu convingerile mele ideologice, ca fiecare", spunea preşedintele UDMR.

"Indiferent cine va fi viitorul preşedinte, va trebui să facă şi el acelaşi lucru şi să nu se angajeze de partea nici uneia dintre ideologiile din Uniune", a conchis Marko Bela.