FOCUS: Proiectul Statutului PNL menţine pe Quintus şi Câmpeanu în BPC, dar Tăriceanu e doar invitat

Proiectul adoptat de Delegaţia Permanentă este o Statutul propus de Crin Antonescu şi îmbunătăţit de BPC, prin înfiinţarea funcţiei de preşedinte fondator al PNL 1990 - titulatură ce revine seniorului liberal Radu Câmpeanu.

Statutul adoptat de Delegaţie este cel de care îşi condiţionează candidatura Crin Antonescu pentru şefia PNL, propuneri menite să-i înlesnească acestuia proiectul de reformare, reorganizare, deschidere şi totodată disciplinare a partidului, conţinut în moţiunea pe care o va prezenta delegaţilor la Congresul ordinar de sâmbătă.

Modificările lui Antonescu vizează, printre altele, un BPC nou votat pe listă fără prim-vicepreşedinte, sancţiuni pentru neplata cotizaţiilor, contribuţii financiare lunare ale filialelor, derogări, clasificarea membrilor în simpatizanţi şi activi.

Conform proiectului de Statut propus de Antonescu, "Congresul extraordinar care adoptă prezentul Statut poate convoca un singur Congres ordinar în termen de minim 12 ore de la hotărârea de convocare".

"Congresul ordinar astfel convocat se va desfăşura cu aceiaşi delegaţi stabiliţi pentru Congresul extraordinar care face convocarea. Ordinea de zi a Congresului ordinar va fi stabilită prin hotărârea de convocare dată de Congresul extraordinar", se mai arată în proiectul lui Crin Antonescu. Acesta prevede ca "depunerea candidaturilor pentru funcţia de preşedinte" să se facă la Secretariatul general al PNL, "cu minimum trei ore înainte de deschiderea lucrărilor Congresului ordinar convocat".

Potrivit Statutului propus de Antonescu, noile prevederi ale articolului 61 stipulează că Congresul aprobă "în acelaşi timp şi împreună cu alegerea preşedintelui partidului strategia şi programul politic prezentate de acesta" şi "alege în acelaşi timp şi împreună cu alegerea preşedintelui partidului Biroul Politic Central, la propunerea acestuia", înlocuind vechea prevedere potrivit căreia Congresul alegea "uninominal" cei 29 de membri titulari ai BPC.

Conform modificărilor statutare, "numărul de membri ai BPC care poate fi propus de un candidat este de 32, dintre care cel mult 15 vicepreşedinţi şi 17 membri titulari, preşedintele fondator 1990 şi preşedintele de onoare al PNL". Modificarea componenţei BPC în urma discuţiei de miercuri seara din BPC prin reglementarea prezenţei lui Quintus şi Câmpeanu în Birou, pe lângă cei 32 de membri din lista lui Antonescu, a fost unica modificare la Statutul lui Antonescu.

Astfel, se constituie la nivelul PNL "funcţia de preşedinte fondator 1990", pelângă funcţia de "preşedinte de onoare" prevăzută şi în vechiul Statut, cei doi preşedinţi fiind "membri de drept ai Biroului Politic Central", cu drept de vot, completând numărul statutar de membri ai BPC.

În schimb, se elimină prevederea care stipula că toţi "foştii preşedinţi alături de preşedintele fondator 1990 ai partidului sunt membri de drept ai BPC", prevedere prin care Călin Popescu Tăriceanu avea asigurat un loc cu drepturi depline în Birou. Există totuşi prevederea conform căreia "la şedinţele Biroului Politic participă, cu statut de invitat permanent, secretarul general al PNL, trezorierul PNL, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, liderii grupurilor parlamentare, preşedintele Senatului PNL, premierul, dar şi foştii preşedinţi ai PNL", aceştia neavând însă drept de vot, ci putând să exercite numai un vot consultativ.

Listele cu cei 32 de liberali, care depun declaraţii scrise că acceptă prezenţa pe lista respectivului candidat, urmează să fie depuse de candidaţii la funcţia de preşedinte la Secretariatul general, prezenţa vreunui membru PNL pe mai mult de o listă devenind "nulă de drept", conform noilor prevederi statutare.

Dintre cei 15 vicepreşedinţi, opt vor avea atribuţii de coordonare regională, iar restul responsabilităţi pe domenii care sunt stabilite de preşedintele PNL.

BPC câştigă prerogativele de a numi şi revoca secretarul general la propunerea preşedintelui şi de a desemna candidaţii pentru funcţiile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, cărora le poate acorda "derogări de vechime" în situaţii "cu totul deosebite", pierzând atribuţia privind aprobarea schemei organizatorice a aparatului central, precum şi bugetul anual de venituri şi cheltuieli al acestuia, pe care o preia secretarul general "îndrituit" să asigure "gestionarea surselor de finanţare".

Secretarul general mai are în răspundere gestiunea patrimoniului "mobil şi imobil" al partidului, răspunzând de activitatea sa în faţa preşedintelui căruia îi este "subordonat direct".

În privinţa drepturilor sporite pe care le solicită pentru îndeplinirea mandatului său, Antonescu nu doreşte decât dreptul de a numi componenţa unei Comisii permanente pentru Statut şi regulamente pe care o propune spre înfiinţare la nivel naţional, de a numi membrii titulari în BPC în cazul descompletării componenţei Biroului, din cei 6 membri supleanţi, şi de a-i numi pe secretarii generali adjuncţi şi executivi, precum şi pe secretarul pentru relaţiile internaţionale (validaţi înainte de BPC - n.r.) propuşi de secretarul general, pe care îl numeşte sau îl revocă doar cu acordul BPC.

Preşedintele PNL mai obţine un drept nou, de a valida în cazuri excepţionale cererile unor liberali care doresc dobândirea calităţii de "membru activ" al partidului, având şi prerogativa de a convoca Delegaţia, fără a fi necesară o decizie a CNEx.

"În cazul vacantării funcţiei de preşedinte, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către un vicepreşedinte ales de BPC, iar în situaţia în care preşedintele este în imposibilitatea de a-şi exercita funcţia, responsabilităţile acestei funcţii se asigură de către un vicepreşedinte ales de preşedintele PNL", se mai arată în proiectul lui Antonescu, care a eliminat prerogativele prim-vicepreşedintelui prevăzut în actualul Statut.

Pentru constituirea "Guvernului din umbră", Crin Antonescu propune Delegaţiei ca acele comisii de specialitate care funcţionau în cadrul DP să fie organizate şi să funcţioneze "în cadrul Partidului Naţional Liberal".

Delegaţia Permanentă pierde atribuţiile de aprobare a regulamentului de aplicare a Statutului şi Codului Etic sau a regulamentelor de organizare şi funcţionare ale organismelor teritoriale, atibuţia de alegere şi revocare a secretarului general, la propunerea preşedintelui partidului, sau stimularea şi coordonarea comisiilor de specialitate, menţinând prerogativele cele mai importante de desemnare a candidatului la Preşedinţia României, stabilind candidaţii la funcţile de premier, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte al Senatului, dar şi atribuţia de a convoca Congresul şi a propune modificarea Statutului.

Foştii preşedinţi ai PNL şi preşedinţii diverselor organisme ale partidului sunt mutaţi din Birou ca membrii de drept în componenţa Delegaţiei Permanente.

În privinţa Consiliului Naţional Executiv (CNEx), acest for câştigă prerogativa de a acorda derogări pentru vechime minimă necesară unui membru activ în vederea candidaturii la o structură de conducere a partidului.

CNEx pierde atribuţia de a valida candidaţii pentru primari ai municipiilor reşedinţă de judeţ şi candidaţii pentru preşedinţi de Consilii Judeţene, dar preia prerogativa de a aproba Regulamentul de aplicare al Statutului elaborat de Comisia permanentă pentru Statut şi regulamente, la propunerea BPC, Codul etic propus de Senatul PNL, şi nu de Curtea de Onoare şi Arbitraj cum era până acum, şi regulamentele de funţionare ale organismelor la nivel naţional şi teritorial, câştigând totodată dreptul de desemna candidaţii pentru funcţiile din Guvern şi din administraţia publică centrală şi de a retrage sprijinul titularilor funcţiilor din Guvern şi din administraţia publică centrală, la propunerea BPC.

Şi Curtea de Onoare şi Arbitraj capătă o nouă sarcină, aceea de a interpreta, la solicitarea preşedintelui, a BPC sau a secretarului general, prevederile Statutului sau concordanţa acestuia cu celelalte regulamente.

O altă structură centrală reformată este Comisia de Etică, fromată din membri 11-15 membri, care au o vechime de cel puţin 10 ani în PNL şi "o verticalitate morală ce nu e contestată", aceştia fiind numiţi de CNEx.

La nivel central, Antonescu propune constituirea "unei Comisii de Statut şi Regulament" compusă din 7-11 membri, care să funcţioneze conform unui Regulament adoptat de CNEx, prin introducerea unui nou articol la secţiunea organizare.

Norma de reprezentare este modificată, fiind stabilită prin noul Statut în funcţie de numărul membrilor filialelor teritoriale, potrivit prevederilor Legii partidelor politice, precum şi în funcţie de rezultatele obţinute la ultimele alegerile locale, parlamentare, europene şi "prezidenţiale", ponderea rezultatelor obţinute la aceste alegeri fiind de cel puţin "nouă zecimi", în loc de trei pătrimi cum stipulează actualul Statut.

Potrivit proiectului adoptat de DP, se produc modificări şi la capitolul privind calitatea de membru al PNL, fiind introdusă prin Statut o nouă categorie, aceea a simpatizanţilor. Astfel, preşedintele PNL propune un nou articol, care împarte membrii PNL în: simpatizanţi, activi şi de onoare, în proiectul de Statut fiind adăugat termenul de "simpatizant" la fiecare referire la calitatea de membru al formaţiunii politice.

Astfel, potrivit articolului 9, "orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani poate deveni membru simpatizant al PNL, fără nicio discriminare dacă împlineşte condiţiile statutare", în acelaşi articol fiind introdusă o altă prevedere care spune că, "în cazuri excepţionale, cetăţenii pot solicita înscrierea în PNL şi prin depunerea adeziunii la sediul central al PNL", cererea putând fi "validată de preşedintele PNL pe baza unui analize făcute de secretariatul general".

Pentru claritatea departajării tipurilor de membri, în proiectul noului Statut se explică faptul că "dobândirea calităţii de membru activ al PNL se face în temeiul hotărârii de validare a Biroului Politic Teritorial (BPT) pe baza unei cereri adresate preşedintelui de filială de către solicitant şi pe baza raportului de evaluare a activităţii prezentate de organizaţia din care face parte, semnat de preşedintele organizaţiei".

În plus, "calitatea de membru activ se poate obţine la mimim trei luni după obţinerea calităţii de membru simpatizant", existând şi posibilitatea ca, "în cazuri excepţionale", membrii simpatizanţi să poată deveni activi depunând o solicitare în acest sens la sediul central, cererea putând fi validată de preşedintele PNL.

În Statutul lui Antonescu se menţin însă prevederile privind dobândirea calităţii de preşedinte de onoare şi a calităţii de membri de onoare de către persoane din ţară sau străinătate pentru merite deosebite, devotament şi abnegaţie în promovarea concepţiilor liberale indiferent dacă sunt sau nu membri ai PNL.

Ca urmare a modificării calităţii de membru al PNL, proiectul de Statut stipulează la articolul 11 că numai membrii activi "au dreptul să aleagă şi să fie aleşi în funcţiile de conducere din partid".

La articolul 12, Antonescu propune introducerea în rândul categoriilor de funcţii de conducere, pe lângă cea de preşedinte şi cea de vicepreşedinte ai organismelor de conducere ale partidului la toate nivelurile, şi funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ai organismelor de conducere interimare.

Antonescu mai propune prin noul Statut completarea alineatului 5 al articolului 12, care prevede că nu pot face parte din niciun organism de conducere din PNL membrii Curţii de Onoare şi Arbitraj şi ai Comisiei Centrale de Cenzori, prin adăugarea membrilor structurilor similare la nivel teritorial, noutatea fiind că liberalii din aceste structuri nu pot face parte nici din conducerile organismelor locale create în BPT (TNL, CSL, OFL, structură LAL etc.) sau naţionale - Comisia de Statut şi Regulament constituite conform prevederilor statutare.

La articolul 13, Crin Antonescu propune introducerea unui nou alineat care se referă la "obligativitatea" ca membrii activi să îşi plătească lunar cotizaţia, membrii simpatizanţi urmând să plătească o cotizaţie lunară numai în cazul în care doresc să devină membri activi. Mai mult, Antonescu propune ca liberalii care nu îşi achită cotizaţiile la zi să nu îşi poată depune candidaturi la alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale.

Noul Statut propus de Antonescu prevede că un liberal (membru simpatizant, activ sau de onoare) pierde calitatea de membru prin demisie, înscrierea în alt partid, aderarea la sau susţinerea publică a unui alt partid sau a unei alte doctrine politice, excludere şi deces, calitatea de membru activ fiind pierdută dacă persoana respectivă absentează nemotivat şi repetat, nu îşi îndeplineşte sarcinile primite sau nu îşi plăteşte cotizaţia timp de 6 luni, aceasta revenind la calitatea de "simpatizant".

Referitor la autosuspendare, Statutul lui Antonescu propune că, în cazul în care "funcţia deţinută este cea de preşedinte de filială sau organizaţie, autosuspendarea din funcţie implică demisia imediată din funcţia respectivă".

La capitolul sancţiuni (articolul 18), preşedintele PNL elimină posibilitatea sancţionării unui liberal care a încălcat prevederile Statutului, menţinând sancţiunile pentru persoanele care au fost condamnate la o pedeapsă prin hotărâre judecătorească definitivă, cele care au încălcat hotărârile organismelor de conducere, au săvârşit abateri grave de la disciplina partidului, inclusiv prin acţiuni sau declaraţii publice împotriva hotărârilor luate prin vot de organismele de conducere la toate nivelurile sau împotriva conducerii partidului la toate nivelurile.

Liderul PNL menţine şi sancţionarea liberalilor dovediţi ca fiind colaboratori sau informatori sau ofiţeri ai fostei Securităţi.

Antonescu mai propune sancţionarea persoanelor care au săvârşit abateri grave de la disciplina partidului, inclusiv prin acţiuni sau declaraţii publice împotriva "imaginii şi prestigiului partidului şi a candidaţilor PNL la toate funcţiile publice de orice nivel".

În privinţa excluderilor, şeful PNL propune ca şefii de filiale să nu mai fie excluşi prin decizia DP, ci prin hotărârea CNEx, la propunerea BPC sau a Delegaţiilor Permanente Teritoriale (DPT), Consiliul înlocuind Delegaţia Permanentă şi în cazul deciziilor de excludere a membrilor fără funcţii în organimele de conducere locale sau în administraţia publică locală, membrilor titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul Biroului Politic Local şi pentru membrii titulari şi cei cu drept de vot consultativ din cadrul DPT.

Derogările de la termenul de mimimum un an pentru liberalii excluşi din partid care doresc reînscrierea vor putea fi acordate de BPC, şi nu de Delegaţie, cum prevede actualul Statut.

La articolul 20, Antonescu propune introducerea unei noi prevederi potrivit căreia, pentru abaterile mai puţin grave, liberalii care nu şi-au plătit timp de trei luni cotizaţia nu vor mai avea "drept de vot în cadrul organismului din care fac parte", menţinând şi vechile sancţiuni disciplinare - avertisment scris, suspendarea din funcţie pe timp limitat, suspendarea drepturilor pe cel mult un an sau retragerea sprijinului politic.

La capitolul organizare, o nouă prevedere stipulează că organizaţiile şi filialele PNL care nu mai menţin numărul de membri sau condiţiile statutare de constituire sunt obligate să reia procedurile de constituire.

Antonescu propune de asemenea reoganizarea Consiliului de Coordonare la nivelul PNL Bucureşti, care va fi format din 11 membri, în loc de nouă, trei vicepreşedinţi în loc de doi, introducând o nouă funcţie, aceea de "secretar coordonator", care să fie ales, ca şi preşedintele şi vicepreşedinţii, de Conferinţa Municipiului Bucureşti, la nivelul fiecărui sector urmând să funcţioneze organizaţii TNL, OFL, structuri LAL, structuri de membri care să se ocupe de problemele specifice ale anumitor categorii sociale.

La capitolul structuri organizatorice la nivel local - comună, oraş, cartier -, actualul lider al PNL propune mărirea numărului de membri din birourile politice respective, dar şi a numărului de vicepreşedinţi, după caz un Birou municipal urmând să aibă până la 21 de membri şi 9 vicepreşedinţi.

Totodată, Antonescu operează modificări şi asupra procedurii alegerilor în partid, introducând o prevedere clară potrivit căreia "membrii organismelor de conducere ale PNL, la toate nivelurile, care se aleg într-un Congres extraordinar, Conferinţă Teritorială extraordinară sau Adunare Generală extraordinară, se aleg pentru perioada care rămâne până la alegerile care se fac în cadrul unui Congres ordinar, Conferinţă Teritorială ordinară sau Adunare Generală ordinară".

În plus, "birourile politice interimare de la toate nivelurile care nu au reuşit să îndeplinească mandatul de organizare de alegeri în termenul de trei luni de la învestire sau în termenul de maximum 30 de zile de la data desfăşurării alegerilor electorale se consideră dizolvate de drept", membrii acestor birouri neputând fi "reînvestiţi".

La capitolul patrimoniu, Antonescu propune ca operaţiunile de încasări şi plăţi să fie gestionate prin "secretarii-trezorieri" sau mandatari financiari, numiţi de către preşedinţii Birourile Politice Locale şi Teritoriale, respectiv preşedintele PNL, cărora le prezintă rapoarte.

Nici cotizaţiile nu rămân nemodificate, Crin Antonescu propunând, pe lângă cotizaţiile lunare stabilite de BPC pentru persoanele alese sau numite în funcţiile de conducere în structurile partidului sau în administraţia publică centrală, precum şi pentru parlamentari şi parlamentarii europeni, introducerea unei noi cotizaţii, o contribuţie financiară lunară pentru filială care va fi stabilită de Biroul Politic Central în funcţie de numărul de membri activi raportaţi.

Conform dispoziţiilor finale, "în termen de 20 de zile de la data adoptării prezentului Statut, CNEx va aproba Regulamentul de aplicare a Statutului elaborat de Comisia permanentă pentru Statut şi regulamente", iar în termen de 120 de zile de la data adoptării Statutului, Consiliul va aproba regulamentele de organizare şi funcţionare ale organismelor partidului elaborate de aceeaşi Comisie, nou înfiinţată.

Articolul 88 îşi menţine forma, stipulând faptul că în PNL"candidaturile se depun până cel mai târziu cu 48 de ore înainte de ora de convocare a Adunării Generale, Conferinţei Teritoriale sau Congresului, la secretariatul organismului aferent, sub semnătură de primire", cu menţiunea de a fi depuse "în original", Antonescu propunând o exceptare de la regulă pentru acest Congres.

În privinţa convocării următorului Congres, în proiectul de Statut se prevede că "data convocării congreselor ordinare ale PNL stabilită de DP de după alegerile parlamentare (2012 - n.r.) nu poate depăşi data de 1 iulie a anului următor alegerilor parlamentare".

De asemenea, potrivit dispoziţiilor generale, la data intrării în vigoare a acestui Statut, toţi membrii PNL înscrişi în bazele de date sunt consideraţi "membri activi", iar cei care solicită intrarea în rândul liberalilor vor fi membri simpatizanţi.

"În termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentului Statut, filialele vor stabili care dintre membrii lor rămân activi şi care devin simpatizanţi şi vor începe virarea lunară în contul PNL a contribuţiei financiare", se arartă în proiectul pe care preşedintele PNL îl propune spre aprobare Congresului extraordinar de vineri.

(Material realizat de Nicoleta Nicolae; nicoleta.nicolae@mediafax.ro)