FOCUS: Situaţie fără precedent la CSM după decizia CC; Consiliul aşteaptă motivarea

Decizia Curţii Constituţionale, cu efect asupra alegerilor pentru CSM, generează o problemă juridică interpretabilă, dar previzibilă, motiv pentru care chiar Consiliul a analizat-o înainte de şedinţa de constituire, fără a ajunge însă la o concluzie.

Curtea Constituţională a decis, marţi, că hotărârile Senatului de validare a celor 11 membri ai noului CSM, precum şi a celor doi reprezentanţi ai societăţi civile în Consiliu - Victor Alistar şi Corina Dumitrescu - sunt neconstituţionale, acceptând sesizările PDL în acest sens.

Efectul imediat este cel al anulării alegerilor pentru funcţia de membru al Consilului Superior al Magistraturii. În linii mari, aceasta înseamnă că, momentan, existenţa actualului CSM este discutabilă, în condiţiile în care mandatul foştilor membri ai CSM a expirat în 12 ianuarie.

Mărul discordiei a fost posibilitatea exercitării unui nou mandat de şase ani de către judecătorii care deja au exercitat unul. Discuţiile i-au vizat pe judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu, precum şi pe procurorul Dan Chiujdea - aleşi în 2004 pentru un mandat de şase ani şi desemnaţi pentru un alt mandat la alegerile din 2010.

Toate părerile, pro sau contra, au avut argumente juridice, diversitatea opiniilor fiind încurajată de legislaţia interpretabilă. Pe de o parte, Constituţia se limitează la a statua că durata mandatului membrilor aleşi ai CSM este de 6 ani, pe de alta însă, Legea 317/2004 privind CSM - modificată în 2005 prin pachetul legislativ promovat de Monica Macovei, actual europarlamentar PDL - interzice reînnoirea mandatului de şase ani.

Noul CSM, validat de Senat în 22 decembrie, s-a întrunit în şedinţa de constituire din 7 ianuarie. Atunci au fost aleşi preşedintele, vicepreşedintele şi s-au stabilit liniile directoare ale programului viitor. În următoarele zile, CSM a participat la un maraton al întâlnirilor: cu preşedintele Traian Băsescu, cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Mircea Geoană şi Roberta Anastase, precum şi cu cu factori de decizie în domeniul justiţiei. Urmau pe listă reprezentanţi ai Guvernului, ai Senatului şi ai Camerei Deputaţilor.

La două săptămâni de la constituire, CSM a aruncat în sfera juridică problema legată de procedura de promovare a magistraţilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după o serie de controverse şi de discuţii iscate în timpul audierilor programate pentru cei care urmau să fie desemnaţi pe locurile vacante de la instanţa supremă. Cei care au criticat atitudinea noilor şefi ai CSM faţă de candidaţi au fost o parte dintre cei a căror prezenţă în noul CSM a fost contestată, respectiv judecătorul Dan Lupaşcu şi cei doi membri ai societăţii civile din CSM, Corina Dumitrescu şi Victor Alistar.

Toate acestea, petrecute în doar trei săptămâni, au stat sub semnul incertitudinii generate de o posibilă decizie de invalidare a listei cu noii membri ai CSM, aceştia acţionând în cunoştinţă de cauză.

Efectele unei asemenea potenţiale soluţii au fost luate în discuţie chiar de CSM, cu două zile înainte de şedinţa oficială de constituire. Mai precis, membrii CSM s-au întrebat ce vor face dacă, în 19 ianuarie - atunci când era aşteptată decizia CC - soluţia nu le va fi favorabilă.

Părerile au fost atunci împărţite. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a pledat pentru aşteptarea deciziei CC, opinie sugerată anterior şi de preşedintele Traian Băsescu. "Faceţi ce vreţi! Eu am făcut doar o sugestie", le-a spus atunci Băsescu membrilor CSM.

Unii dintre membri CSM au spus că activitatea Consiliului trebuie menţinută măcar pentru problemele urgente. Alţii au susţinut că atacarea la Curtea Constituţională nu înseamnă nici pe departe suspendarea hotărîrii Senatului.

Cert este că discuţii au fost, dar o concluzie, nu.

Ce se va întâmpla în perioada următoare cu noul CSM şi care vor fi efectele deciziei Curţii Constituţionale sunt întrebări la care membrii Consiliului, prinşi "descoperiţi", nu au răspunsuri.

De altfel, CSM a comunicat după decizia CC că a luat act de aceasta, că refuză comentariile şi că aşteaptă motivarea acestui document.

În lipsa unui răspuns din partea jurisdicţională, au apărut interpretările politicienilor. În funcţie de tabăra în care se află, aceştia au calificat decizia CC ca având "riscuri majore" asupra sistemului şi a imaginii ţării sau ca una "nu atât de gravă".

Opiniile au fost, în mare parte, politice. Singura variantă juridică potenţială a fost lansată de preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Toni Greblă (PSD). Acesta a recunoscut că soluţiile juridice sunt discutabile şi atacabile, cea viabilă, în opinia sa, rămânând preluarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a atribuţiilor CSM, pe o durată determinată, până la finalizarea alegerilor pentru Consiliu.

La rândul său, preşedintele Comisiei Juridice din Cameră, deputatul PDL Daniel Buda, a apreciat că Senatul ar trebui să se întrunească de îndată pentru a da o hotărâre prin care să-i valideze pe noii membri ai CSM care nu au probleme din punct de vedere al compatibilităţii cu calitatea de membru, în cazul celorlalţi fiind necesare noi alegeri.

"Senatul ar trebui ca, de îndată, să se întrunească şi să dea o nouă hotărâre în care să fie validaţi acei membri care nu au niciun fel de problemă din punct de vedere al compatibilităţii cu calitatea de membru al CSM. Aceşti noi membri pot să asigure mai departe funcţionalitatea CSM", a spus Buda.

El a arătat că, în ceea ce îi priveşte pe membrii CSM care au fost aleşi cu respectarea prevederilor legale, procedurile de alegere nu mai trebuie reluate.

Discuţiile abia au început şi nu se vor finaliza rapid. Vor fi dezbateri aprinse în care se vor căuta responsabili şi se vor dicta responsabilităţi.

Pentru CSM, perioada următoare nu va fi deloc uşoară, Consiliul continuând să fie ţinta diverselor tirade, în condiţiile în care, pentru prima oară de la înfiinţare, se confruntă cu o problemă de legalitate, pe care unii ar înclina-o şi spre moralitate.