FOCUS: UDMR, la 20 de ani, văzută de fondatorii săi

Acesta este punctul de vedere susţinut de Takacs Csaba, cel care a deţinut timp de aproape 15 ani, între 1993 şi 2007, funcţia de preşedinte executiv al UDMR, numărul doi din organizaţie, şi care a făcut parte, ca deputat, din primul Parlament de după alegerile din 1990.

"Nu există în România nicio altă formaţiune politică având aceste caracteristici neschimbate şi păstrate timp de 20 de ani: programul politic, ideologia de centru-dreapta, numele şi prezenţa neîntreruptă în Parlament de la primele alegeri, din 1990", a precizat Takacs.

Bazele înfiinţării unei structuri politice a comunităţii maghiare din România au fost puse chiar în primele zile ale Revoluţiei din 1989, mai precis în 22 decembrie, după fuga lui Nicolae Ceauşescu.

"În mod inevitabil, apariţia UDMR porneşte de la Timişoara şi are certificatul de naştere în zilele Revoluţiei din 1989. Formarea UDMR a început în 22 decembrie 1989, când a apărut necesitatea reorganizării pe baze democratice a societăţii româneşti. Şi comunitatea maghiară nu putea sta deoparte", spune fostul lider al Uniunii, fondator al formaţiunii.

Prima organizaţie politică locală, sub denumirea "Uniunea Democrată Maghiară a Banatului", se formează în seara de 22 decembrie 1989, la Timişoara, dată în care se înfiinţează o organizaţie şi la Braşov. Liderii Uniunii susţin că următoarele centre, forme incipiente de organizare a maghiarilor, s-au constituit în 23 decembrie la Cluj, Mureş, în Covasna, apoi la Satu Mare şi Arad.

La rândul său, senatorul UDMR Verestoy Attila spune că, încă de la debutul Revoluţiei din 1989, exista o "reţea de cunoştinţe" care constituia baza pentru înfiinţarea unei formaţiuni politice care să reprezinte interesele comunităţii maghiare din România.

"Eram mai mulţi intelectuali, care ne cunoşteam şi care am aşteptat căderea comunismului. Pe 21-22 decembrie ne-am pregătit şi, în seara de 22 decembrie, în casa istoricului Demény Lajos, împreună cu Lány Szabolcs (care avea să devină secretar de stat în Ministerul Industriei şi Comerţului), viitori actori pe scena politicii româneşti, am formulat mai multe propuneri cu care ne-am prezentat, pe 23 decembrie, la scriitorul şi cunoscutul om politic transilvănean Domokos Geza", a relatat Verestoy.

Afirmaţiile sale sunt întărite de Takacs.

"În aceste organizaţii găsim intelectuali, profesori, scriitori, ingineri, oameni din toate categoriile socio-profesionale, care au venit direct de pe stradă, ca protestatari şi participanţi activi la evenimentele din 1989. UDMR a apărut ca entitate politică organizată a maghiarilor din România chiar înainte de unele partide istorice româneşti, din cauza oprimării comunităţii maghiare şi experienţei comunicaţionale, în condiţiile în care noi, etnicii maghiari, am putut urmări la radiouri şi televiziuni din Ungaria schimbările politice din Europa de Est. Eram mult mai bine informaţi şi vedeam că poate avea loc schimbarea de regim", a subliniat Takacs Csaba.

Acesta a spus că maghiarii din România şi-au dat seama că, dacă au un deziderat, nu este suficient să iasă în stradă pentru a-l obţine, ci este nevoie de organizarea sub formă instituţională.

"După 20 de ani, din ceea ce noi am sperat şi am crezut, mi-am dat seama că acelaşi lucru l-au dorit şi ungurii şi românii, adică schimbarea regimului comunist cu unul democratic", a spus fostul preşedinte executiv al UDMR.

Actul oficial de naştere a UDMR a fost consemnat în 25 decembrie 1989, când, la Bucureşti, a fost constituit un grup de iniţiativă format din 15 personalităţi maghiare, din care au făcut parte atât intelectuali din Bucureşti, cât şi din judeţe ale Transilvaniei.

"Preşedintele interimar al grupului de iniţiativă a fost desemnat Domokos Geza, preşedinte de onoare a fost numit episcopul Tokes Laszlo, iar eu am fost desemnat secretarul general al acestuia şi însărcinat să fac demersurile pentru înscrierea noii formaţiuni politice", a povestit senatorul Verestoy Attila.

De altfel, Verestoy Attila a fost cel care a înregistrat UDMR, la Bucureşti, în 24 ianuarie 1990, iar de atunci a fost prezent mereu în conducerea Uniunii. La formarea Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN), el a fost unul dintre cei trei membri nominalizaţi din partea UDMR şi a fost desemnat preşedintele Comisiei pentru minorităţi. După alegerile din mai 1990, a fost ales senator de Harghita, statut pe care îl are şi în prezent.

Grupul a lansat prima proclamaţie şi a făcut apel la organizaţiile maghiare din ţară să formeze o organizaţie pluralistă la nivel naţional, iar înregistrarea la Tribunal a avut loc în aceeaşi zi.

"Până în 10 ianuarie 1990, 90 la sută din organizaţiile judeţene ale UDMR au fost formate, iar între 24-25 februarie are loc, la Sfântu Gheorghe, prima adunare naţională de alegere a prezidiului Uniunii, format din unsprezece persoane. Atunci a fost ales ca preşedinte al UDMR Domokos Geza. Primul Congres al UDMR a avut loc în perioada 21-22 aprilie la Oradea, Domokos fiind reales în fruntea UDMR", povesteşte Takacs, care în februarie 1990 a fost ales printre cei 21 de membri ai Comitetului Naţional provizoriu al Uniunii.

Programul politic al UDMR cuprinde, de atunci, aceleaşi principii şi deziderate, printre care plurarismul politic în România, un sistem parlamentar democratic, separarea puterilor în stat, autonomie administrativă pe baza principiului subsidiarităţii, diferite forme de autonomie pentru comunitatea maghiară, fără a leza integritatea teritorială şi suveranitatea statului român, restituirea proprietăţilor, refacerea sistemului de învăţământ în limba maghiară.

Fostul preşedinte executiv al UDMR Takacs Csaba crede că, în ultimii 20 de ani, Uniunea s-a confruntat mereu cu o diferenţă de cadenţă a parcursului democratic al majorităţii parlamentare faţă de ceea ce îşi propuseseră liderii maghiari.

"De la noi se aşteaptă întotdeauna să cerem ceva pentru maghiari, iar lumea se uită spre UDMR puţin dubios şi cu neîncredere, dar în UDMR sunt şi membri din căsătorii mixte, care sunt români şi care sunt de acord cu principiile noastre. Întreg sistemul politic din România a funcţionat asincron cu ceea ce am dorit noi. De exemplu, UDMR a fost cel mai consecvent promotor al stabilirii sistemului de proprietate din România, al patrimoniului public şi privat", a explicat fostul lider al Uniunii maghiare.

Acesta a precizat că multe dintre propunerile UDMR care vizau diferite aspecte legislative benefice ţării au fost înaintate de politicieni români, pentru că ar fi întâmpinat reticenţă dacă ar fi fost depuse de maghiari.

"Am zis că aşa reuşim să le promovăm. Am găsit la unii politicieni români înţelegere, când şi-au dat seama că România, sub sabia lui Damocles a instabilităţii politice şi etnice, nu are nicio şansă în UE şi NATO", a menţionat Takacs.

La rândul său, senatorul Verestoy susţine că UDMR "nu a avut niciodată intenţia de a guverna şi de a conduce România, de a da un preşedinte, ci doar de a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii maghiarilor, astfel încât ei să aibă un nivel de trai european în această parte de Românie, o ţară membră a Uniunii Europene".

Pe de altă parte, avocatul Kincses Elod, vicepreşedinte fondator al UDMR şi fost preşedinte al filialei Mureş, consideră că, la momentul înfiinţării, Uniunea a fost gândită ca un partid etnic.

"Nu în sensul ca pentru români să fie prohibită înscrierea, dar, raţional, pentru dezideratele noastre, era nevoie de un partid etnic. Nu ştiu dacă sunt români în UDMR, poate sunt prin Botoşani, ca să poată participa la alegeri, datorită legii electorale tâmpite prind şi ei locuri", a adăugat Kincses.

Kincses Elod afirmă însă că nu s-ar hazarda să spună dacă UDMR şi-a atins scopul de a fi partid etnic sau dacă a depăşit această condiţie.

Fostul preşedinte executiv al UDMR Takacs Csaba consideră însă că istoria UDMR nu poate fi povestită doar din punct de vedere etnic, "aşa cum istoria post-decembristă a României, din punctul de vedere al UDMR, nu poate fi povestită doar din punct de vedere economico-social".

"Noi nu ne putem nega identitatea, aşa cum nici România nu poate să-şi nege realitatea. Această realitate este dată. Atât maghiarii, cât şi românii trebuie să ştie că au o ţară şi au o regiune, Transilvania, de care sunt deopotrivă răspunzători. Iar dacă această responsabilitate dorim să o practicăm doar în folosul unuia, nu este bine. Trebuie să fie în folosul şi al românilor şi al maghiarilor. UDMR are capacitatea să fie prezentă cu acelaşi program politic, cu aceeaşi sevă democratică, chiar dacă este contestată şi dorită a nu exista chiar de unii maghiari şi de mulţi români, pentru că comunitatea maghiară va avea întotdeauna o formă de exprimare specifică, cum ar avea o comunitate românească în aceeaşi situaţie în care este acum comunitatea maghiară", a conchis Takacs Csaba.

Referitor la obiectivele din programul iniţial al Uniunii, avocatul Kincses Elod spune că lupta pentru realizarea drepturilor depline este în plină desfăşurare, pentru că încă nu există universitate de stat maghiară, iar folosirea limbii materne "şchioapătă" foarte mult în administraţie şi justiţie.

"UDMR a devenit un partid, ca să zic aşa, bizantin, nu diferă cu nimic de partidele de la Bucureşti, din punct de vedere etico-politic", a susţinut Kincses.

El a argumentat că, atât timp cât UDMR va fi la guvernare alături de PDL, "nu va avea loc asanarea morală a Uniunii".

"Vocaţia unui partid etnic nu exclude participarea la guvernare, dar dacă se renunţă la dezideratele comunităţii maghiare pentru aceasta, atunci sunt probleme", a conchis avocatul.