FOCUS: UNPR, partidul cu trei preşedinţi ex-PSD, se lansează oficial pe 1 MAI

Iniţiat odată cu plecarea lui Gabriel Oprea din PSD, intrat pe ultima turnantă imediat după alegerile prezidenţiale din noiembrie, recunoscut oficial de Tribunalul Bucureşti pe 20 aprilie, UNPR se lansează public, sâmbătă, în Piaţa Revoluţiei, de Ziua Muncii, melodia aleasă ca imn oficial fiind "Noi suntem români".

Autodefinit ca partid de centru-stânga, UNPR înseamnă o reinventare politică pentru cel puţin patru lideri care au reprezentat, în ultimii opt-nouă ani, piese grele ale PSD.

Gabriel Oprea, Marian Sârbu, Cristian Diaconescu şi Neculai Onţanu sunt primii patru în ierarhia care va fi semioficializată la o conferinţă extraordinară a UNPR, până la consfinţirea lor în funcţii, undeva în toamnă.

Primii trei au fost în mai multe rânduri miniştri PSD, al patrulea fiind unul dintre primarii social-democraţi cu scorurile electorale cele mai bune în Capitală.

Fost prefect al Capitalei şi apoi ministru al Administraţiei în Guvernul Năstase, Oprea a mai încercat, în formula PDL-PSD, doar pentru două săptămâni, fotoliul de la Interne.

Mazilit de partid pentru afrontul adus prin promovarea în MAI a unor persoane considerate a fi prea apropiate de Traian Băsescu, Oprea a iniţiat procedurile de (re)construire a unei formaţiuni, atrăgând alături de el nemulţumiţi atât de la PSD, cât şi de la PNL.

Eforturile sale, care au trecut prin promovarea mai întâi la gradul de general cu patru stele, apoi la funcţia de ministru al Apărării Naţionale, sunt răsplătite prin lansarea cu public a unui partid ale cărui ambiţii sunt de a recupera electoratul de stânga.

Adevăratul iniţiator al UNPR, Oprea va fi totuşi numărul doi, ca preşedinte executiv, într-un triumvirat în care Marian Sârbu va fi preşedinte, iar Cristian Diaconescu - preşedinte de onoare.

Marian Sârbu este nu doar principalul autor al programului politic al UNPR, ci şi cel care va avea rolul principal în a prelua de la PSD tradiţionalele relaţii cu sindicatele. Fost sindicalist, Sârbu a condus Ministerul Muncii atât în Guvernul PSD Adrian Năstase, cât şi în Guvernul PDL-PSD Emil Boc.

Plecarea sa din PSD a intervenit după ce, ofertat de Boc să continue ministeriatul şi în formula guvernamentală PDL-UDMR, a primit interdicţie de la partid.

Al treilea preşedinte al UNPR, cel de onoare, este Cristian Diaconescu, ministru al Justiţiei în timpul guvernării Năstase şi ministru al Externelor în primul Cabinet Boc.

A plecat din PSD după Congresul din 20 februarie la care a candidat la preşedinţie, în circumstanţe tulburi legate de o aşa-zisă monitorizare a lui de către o anumită grupare din partid.

Al patrulea om din ierarhia UNPR este Neculai Onţanu, general ca şi Oprea, funcţia pe care o va ocupa fiind cea de secretar general.

Potrivit unor informaţii din interiorul noului partid, Onţanu şi-a luat în serios activitatea specifică noii funcţii, punând deja bazele unor organizaţii de Tineret şi de Femei.

El a fost exclus din PSD în octombrie 2009, după ce a anunţat că sprijină candidatura lui Traian Băsescu la prezidenţiale. Onţanu a mai avut, între martie 2006 şi 2007, o perioadă în care a activat ca independent, el demisionând din PSD.

Relaţiile dintre cei patru foşti pesedişti au născut, din partea adversarilor politici, mai multe apelative. Social-democraţii le spun autointitulaţilor independenţi fie fugari, fie trădători. Despre UNPR unii spun că ar fi "partidul lui Băsescu", faptul că doi dintre membrii marcanţi ai formaţiunii sunt generali i-a adus denumirea de "partidul generalilor", iar alţii afirmă că ar fi creat "la comanda unor entităţi non-politice", posibil din sfera serviciilor secrete.

Celor patru lideri ai UNPR li se vor adăuga opt vicepreşedinţi, cei mai mulţi dintre ei fiind din rândul celor 25 de parlamentari (19 deputaţi şi şase senatori): Eugen Nicolicea, Liviu Câmpanu, Valeriu Steriu, Ioan Munteanu, Sorin Chivu, Ovidiu Mărcuţeanu, Vasile Nedelcu.

Constituit în principal prin atragerea parlamentarilor altor partide, UNPR s-a confruntat, la rândul său, în scurta istorie, cu demisii, deputaţii Gheorghe Zoicaş şi Ioan Damian, plecaţi din PSD pentru UNPR, plecând de la grupul independenţilor.

Văzut de unii ca "partid-nişă", "partid-balama", "partid-experiment", UNPR are ambiţia nu de a fi contracandidatul pe stânga al PSD, ci vrea să îi ia cu totul locul. În acest sens au început deja demersurile pe plan internaţional, Diaconescu iniţiind primele contacte cu liderii socialiştilor europeni.

În plus, pe lângă Marian Sârbu, UNPR intenţionează să îl înroleze şi pe Miron Mitrea, pentru a-şi maximiza legătura cu sindicatele, monopolizată mulţi ani de PSD.

Pentru ca relaţia faţă de PSD să fie şi mai limpede, UNPR va avea sediul central gard în gard cu cel al PSD din Şoseaua Kiseleff. Undeva într-un colţ al curţii PSD independenţii au găsit o clădire cu două etaje, cu poarta exact lângă poarta din spatele sediului PSD.

Până la lansarea oficială, care se va produce prin conferinţa extraordinară de titularizare interimară a conducerii centrale şi printr-un miting în Piaţa Revoluţiei, independenţii progresişti, cum le spune Oprea, au pus la punct şi o minimă structură locală, având filiale în aproape toate judeţele.

O parte a acestor filiale vor fi conduse fie de actuali parlamentari independenţi, fie de foşti lideri locali ai PSD sau PNL.

Şeful UNPR Alba va fi Cornel Suciu, fost membru PDL şi PSD, candidat în 2004 pentru Senat pe listele PSD.

UNPR Bacău va fi condusă de un fost prefect, Adrian Mironescu, UNPR Neamţ va fi condusă de fostul social-democrat Culiţă Tărâţă, iar preşedintele UNPR Buzău va fi un alt deputat ex-PSD, Adrian Mocanu, fiul actualului preşedinte al CJ.

Alţi doi deputaţi care au aparţinut PSD, Tudor Ciuhodaru şi Cătălin Cherecheş, vor fi liderii UNPR Iaşi, respectiv UNPR Maramureş.

Din conducerea UNPR Iaşi vor face parte, până la organizarea definitivă, fostul şef de campanie al PNL Iaşi, Valerian Sălăvăstru, şi Luminiţa Iordache, fost deputat PSD.

(Material realizat de Florin Ciolac, florin.ciolac@mediafax.ro)