O Românie fără preşedinte – în Constituţia propusă de Chiuariu

„Preşedintele nu poate fi arbitru, fiindcă nu e independent de partide. Funcţia de preşedinte e paralizată de propriul dualism: şef al Executivului şi şef al statului”, explică Chiuariu.

În opinia acestuia, atribuţiile executive sunt reduse şi fără o responsabilitate clară. Cele de şef al statului impun o imparţialitate pe care niciun preşedinte nu a manifestat-o, pentru că la finalul mandatului devine dependent de partidul din care a provenit şi de care are nevoie pentru a fi reales.

„Experienţa relaţiei dintre Preşedinte şi primul-ministru a stat în cei 20 de ani sub semnul regulii tertium non datur: conflict sau subordonare servilă. Când Preşedintele nu e în conflict cu primul-ministru (Băsescu-Tăriceanu), e Primul-ministru în conflict cu Preşedintele (Năstase-Iliescu sau Radu Vasile-Constantinescu). Asta când Primul-ministru nu e un fel de prelungire a Preşedintelui (Băsescu-Boc), caz care ilustrează cel mai bine inutilitatea menţinerii ambelor funcţii. Dacă primul-ministru execută ce îi dictează preşedintele, ce rost mai are să avem două funcţii distincte?„, susţine Tudor Chiuariu

Cine sunt cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din mai?

Bolojan, prima conferinţă de presă: „A fost o perioadă complicată. Dacă aceste abordări ale Rusiei se menţin, Ucraina poate fi doar prima victimă” / Bolojan vrea bani mai mulţi pentru Apărare

Potrivit iniţiatorului proiectului de revizuire a Constituţiei, prerogativele funcţiei de preşedinte vor fi preluate după cum urmează: cele executive, în domeniul politicii externe, securităţii naţionale şi ordinii publice, de către primul-ministru, care va fi preşedintele CSAT; cele privind reexaminarea legilor, numirea în funcţii publice (cu excepţia magistraţilor, care vor fi numiţi în funcţie de preşedintele ICCJ, respectiv procurorul general), decorarea şi graţierea, de către primul-ministru; cele referitoare la procedura de desemnare a primului-ministru, de către preşedintele Curţii Constituţionale.