Frans Timmermans: Nu ştiam că va fi adoptată o OUG pe legile Justiţiei/ Ce spune oficialul Comisiei Europene despre ridicarea raportul MCV pentru România

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat, marţi, la Bruxelles, că nu a ştiut că va fi adoptată o nouă ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei, de către guvernul condus de Viorica Dăncilă.

Urmărește
6541 afișări
Imaginea articolului Frans Timmermans: Nu ştiam că va fi adoptată o OUG pe legile Justiţiei/ Ce spune oficialul Comisiei Europene despre ridicarea raportul MCV pentru România

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene: Nu ştiam că va fi adoptată o OUG pe legile Justiţiei

„Înainte de a putea comenta trebuie să văd care e OUG. Nu ştiam că va fi adoptată, o să mă uit deîndata ce voi ajunge la birou”, a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, fiind întrebat cum vede faptul că guvernul Dăncilă a adoptat o nouă ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei.

OUG pentru modificarea legilor justiţiei şi a unor regulamente privind admiterea la INM a fost adoptată, marţi, în şedinţa de Guvern, a anunţat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Ministrul a subliniat că propunerile de modificare au venit din partea CSM.

„O primă precizare. Propunerea de modificare ce face obiectul OUG a venit de la CSM, adăugând că majoritatea soluţiilor sunt venite de la CSM. Care e urgenţa OUG? Pornind de la urmtoarea premisă că adminiterea la INM trebuie anunţată cu 6 luni îaninte de concurs, iar CSM a făcut propuneri temporare pentru toamna lui 2019, propuneri care se referă în principal la păstrarea condiţiilor dinanite modificării legilor justiţiei, adică admiterea din 2019 să rămână de 2 ani, stagiul să rămână de 1 an, iar repartiţia auditorilor de justiţie să se facă anul acesta. De ce? Pentru că potrivit modificările la INM durata studiilor va fi de 2 ani spre 4 ani. CSM ne spune că dacă anul acesta s-ar da admiterea la studii de 4 ani cu stagiul de 2 ani s-ar crea un deficit de cadre. În acelaşi timp INM trebuie să îşi ia măsuri să treacă la durata studiilor de 4 ani, sistemul receptând jduecători după 4 ani şi nu după 2 ani, ceea ce ar însemna o lipsă de personal între cei doi şi patru ani care sunt în prezent”, a declarat ministrul Justiţiei, după şedinţa de Guvern.

OUG pentru legile justiţiei care prevede o serie de modificări, precum numirea procurorilor de rang înalt sau chiar atribuţiile şefului Secţiei de anchetă. Una dintre prevederi arată că şeful Secţiei de anchetă poate dispune asupra tuturor soluţiilor cu magistraţi.

Documentul prevede modificări privind concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, dar şi la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară sau 317/2004 privind CSM.

OUG pe Legile justiţiei adoptată marţi conţine şi o modificare care priveşte numirea în funcţie a procurorilor de rang înalt: „Alineatul (1) al art. 54 se modifică: (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”, se arată în proiectul obţinut de MEDIAFAX.

Până în prezent, şefii de parchete erau numiţi cu aviz de la Secţia de Procurori a CSM.

Totodată, documentul mai arată că Şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor poate dispune în cazul soluţiilor cauzelor.

„La articolul 88, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins: „(6) Ori de câte ori Codul de Procedură Penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”

O altă modificare vizează delegările în funcţiile de conducere ale parchetelor.

- La articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: „Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României”.

În prezent, Călin Nistor, adjunctul DNA, este delegat în funcţia de şef al Direcţiei, deoarece Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat numirea Adinei Florea pe această funcţie. În prezent, Adina Florea este la Secţia de anchetare a magistraţilor.

Timmermans despre ridicarea raportul MCV pentru România: E un lung drum de parcurs şi mulţi paşi

Prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a declarat, marţi, la Bruxelles, că alături de Jean-Claude Juncker încearcă să încheie procedura ridicării raportului MCV până la finalul mandatului acestei Comisii Europene, însă pentru ţara noatră sunt „mulţi paşi de parcurs” .

„În ceea ce priveşte România , avem o platformă foarte bună pentru dialog care ne permite să abordăm aceste subiecte şi anume MCV care presupune un instrument amplu pe care îl folosim mereu pentru a discuta în mod constructiv cu România. Rămân angajat să continuăm această discuţie. Aşa cum ştiţi, ne-am exprimat unele temeri în ultimul nostru raport (din cadrul MCV, n.red.) legate de faptul că nu au existat progrese, ci chiar regrese în unele domenii, dar atât preşedintele Juncker, cât şi eu suntem extrem de angajaţi să încercăm să realizăm ceea ce preşedintele Juncker a spus la începutul mandatului - să încercăm să încheiem această procedură MCV înaintea încheierii mandatului acestei Comisii. Însă, dacă România are ambiţia de a face acelaşi lucru, e un lung drum de parcurs şi mulţi paşi de parcurs. Recomandările făcute de Comisie în cadrul MCV sunt foarte clare şi sunt mereu la dispoziţia autorităţilor române pentru a discuta despre implementarea lor”, a afirmat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, la Bruxelles.

În luna noiembrie 2018, Comisia Europeană a precizat că cele 12 recomandări formulate în raportul din 2017 nu mai sunt suficiente pentru oprirea monitorizării în cadrul MCV, aşa cum fixase obiectivul preşedintele CE, Jean-Claude Juncker.

Pentru remedierea situaţiei, Executivul UE a recomandat României "să suspende imediat aplicarea legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă" aferente.

Mai mult, Bucureştiul a fost îndemnat să ţină cont în totalitate de recomandările formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), precum şi de cele ale Comisiei Veneţia şi ale Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO).

"În privinţa României, deşi au fost luate unele măsuri pentru aplicarea recomandărilor finale ale raportului din ianuarie 2017, evoluţiile din ultimele 12 luni au generat dubii şi regrese comparativ cu progresele din ultimii zece ani. Mă refer la cazul legilor justiţiei, la presiunile asupra sistemului judiciar (...)", a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, subliniind că Bucureştiul a primit opt recomandări de care ar trebui să ţină cont imediat.

"Aceste măsuri sunt esenţiale pentru relansarea reformelor şi pentru reluarea parcursului în sensul încheierii monitorizării MCV", a subliniat Timmermans, îndemnând Bucureştiul să suspende imediat aplicarea legilor justiţiei, a ordonanţelor guvernamentale de urgenţă şi a modificărilor la codurile penale.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici