Ganţ (FDGR): Nu văd o îmbunătăţire a activităţii Parlamentului după ce am adoptat Legea electorală

"Uitaţi-vă ce a generat actuala Lege electorală! Situaţii în care un deputat vine şi spune că are întâlniri la căminul cultural cu alegătorii şi îşi stabileşte activitatea din Parlament, nu îl interesează politica partidului. Sau: «m-am hotărât să mă duc în concediu de paternitate doi ani că aşa mi s-a năzărit». Astea sunt aberaţii. Nu au nicio legătură cu un sistem parlamentar normal. Acestea sunt nişte chestiuni aberante, generate de o politică de personal aberantă a partidelor şi a unui sistem care dă senzaţia parlamentarilor respectivi că fac absolut ce vor. Nu este de acceptat aşa ceva. Eu nu văd o îmbunătăţire a activităţii Parlamentului după ce am adoptat noua Lege electorală", a declarat Ganţ.

El a spus că multe lucruri din sistemul electoral trebuie rediscutate, susţinând ideea votului uninominal, dar combinat, în proporţie de 50% - 50%, cu votul pe liste.

"La noi trebuie făcut ca în Germania. Jumătate din locurile din Camera Deputaţilor ar trebui alese prin vot uninominal, iar jumătate prin vor pe listă. În acest fel se rezolvă două lucruri: opţiunea pentru o persoană, dar şi pentru o anumită doctrină politică şi va da posibilitatea parlamentului nou ales să formeze o coaliţie guvernamentală", a spus Ganţ.

Ganţ a susţinut că este de acord cu reducerea numărului de parlamentari, dar nu cu eliminarea unei camere a Parlamentului, chiar dacă grupul minorităţilor, într-un Parlament unicameral, ar avea o importanţă mai mare.

"Putem să imaginăm orice reducere a numărului de parlamentari. Avem însă nevoie de un Parlament bicameral, în care camera ponderatoare, Senatul, să fie expresia regiunilor. Sistemul unicameral înseamnă că centralismul democratic de tip dâmboviţean va dăinui veşnic în România. Pentru că acea cameră unică va sta sub umbrela Bucureştiului şi nu va mişca în front. Regiunile, care sunt fundamentul UE, nu vor avea modalitate de exprimare", a afirmat Ganţ.

El a mai susţinut că "toată construcţia trebuie regândită", de la reorganizarea administrativ - teritorială, până la reforma constituţională, principala chestiune care trebuie clarificată în România fiind "ce fel de stat, ce fel de organizare statală este: republică prezidenţială sau parlamentară".

Deputatul minorităţii germane s-a declarat adeptul republicii parlamentare, susţinând că regimurile prezidenţiale după model francez sau american "sunt străine" Europei şi României.

O propunere legislativă de modificare a articolului 97 din Legea nr 267/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale a fost depusă, în 15 noiembrie 2010, de un grup de parlamentari PDL, PSD+PC, independenţi, ai minorităţilor naţionale şi deputatul PNL Pavel Horj.

Conform proiectului de lege, alineatul doi al articolului 97 ar urma să stipuleze că "este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin", al treilea alineat precizând că "în caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candiaţii care se află în această situaţie".

Proiectul se află la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.

Membrii coaliţiei de guvernare au convenit să susţină modificarea legii privind alegerile locale astfel încât primarii să fie aleşi într-un tur de scrutin, dar nu au stabilit încă dacă legea electorală aflată în prezent în vigoare va fi modificată prin proiectul de lege care a fost deja depus la Parlament sau printr-un proiect de lege elaborat de Guvern, declara recent ministrul Culturii, Kelemen Hunor.