Generalul Ciucă rămâne şeful Statului Major. Iohannis a respins, în CSAT, propunerea ministrului Apărării

"Mandatul generalului Ciucă se termină pe 31 decembrie. România nu poate să rămână fără şef al Armatei. Această situaţie generată de incompetenţa PSD trebuie rezolvată. După şedinţa CSAT am rezolvat-o. Am luat decizia şi am semnat şi trimis spre publicare prin care se prelungeşte mandatul generalului Ciucă. Generalul Ciucă, un soldat competent, cu rezultate din cele mai frumoase. Bine ar fi fost ca această chestiune să îşi fi găsit mai repede soluţionarea, dar cred că Armata Românie trebuie să ştie cine o conduce şi cum o conduce", a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Şeful statului nu a ratat ocazia să critice din nou PSD.

"S-a terminat şedinţa CSAT pe care am convocat-o. A existat un singur punct pe ordinea de zi, la cererea ministrului Apărării care viza diferite schimbări pe funcţii din conducerea Armatei. Această propunere făcută nu respectă rigorile legii. În consecinţă CSAT nu a aprobat solicitarea ministrului Apărării. O situaţie foarte neplăcută care arată o dată în plus că PSD nu e capabil să gestioneze problemele mari ale ţării. În situaţia în care am ajuns, practic nu există o propunere valabilă penru persoana care va prelua funcţia de Şef al Statului Major al Armatei", a mai spus Iohannis.

Cine este generalul Nicolae Ciucă

Generalul Nicolae Ciucă, născut în anul 1967, a fost avansat în acest grad în 27 noiembrie 2015. Din 1 ianuarie 2015, este şef al Statului Major General fiind numit de preşedintele Klaus Iohannis, iar în perioada 2014-2015, a fost locţiitor pentru această funcţie.

Potrivit CV-ului său, Ciucă a mai ocupat următoarele funcţii: ianuarie 2011 - ianuarie 2014 – comandant Divizia 2 Infanterie „Getica”, Buzău; februarie 2009 - ianuarie 2011 - comandant al Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor” , Focşani; martie 2007 - februarie 2009 - locţiitor al comandantului Brigăzii 282 Infanterie Mecanizată „Unirea Principatelor”, Focşani; octombrie 2006 - martie 2007, împuternicit şef de stat major, Brigada 2 Infanterie „Rovine”, Craiova; octombrie 2004 - octombrie 2006 – şef operaţii, Brigada 2 Infanterie „Rovine”, Craiova; ianuarie 2004 - iulie 2004 - comandant al batalionului infanterie participant la misiunea din Irak.

Conform Legii nr. 346 din 21 iulie 2006 (art. 12), şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată. El este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an.

UPDATE 12.30: Preşedintele Iohannis nu a acceptat propunerea ministrului Apărării pentru preluarea conducerii Statului Major al Apărării.

Potrivit unor surse, propunerea principală a fost generalul locotenent Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO şi UE, pentru conducerea Statului Major al Armatei.

Această propunere a fost respinsă de preşedintele Klaus Iohannis, iar ulterior alte două propuneri ale ministrului Gabriel Leş ar fi fost respinse de şeful statului.

O altă propunere a ministrului pentru funcţia de şef al Statului Major al Armatei ar fi fost Ovidiu-Liviu Uifăleanu, actualul şef al Statului Major al Forţelor Terestre.

Citeşte şi: Ministrul Gabriel Leş îl contrazice pe Iohannis: Prelungirea mandatului lui Ciucă trebuia propusă de ministru/ Preşedintele a refuzat fără motiv

Citeşte şi: Klaus Iohannis, nou atac la PSD, în contextul refuzului propunerii pentru Statul Major: Nu este capabil să gestioneze problemele mari ale ţării

Citeşte şi: Ministrul Gabriel Leş îl contrazice pe Iohannis: Prelungirea mandatului lui Ciucă trebuia propusă de ministru/ Preşedintele a refuzat fără motiv

Conform Legii nr. 346 din 21 iulie 2006 (art. 12), şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată. El este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an.

În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit unul dintre locţiitorii acestuia sau unul dintre şefii statelor majore ale categoriilor de forţe.

Premierul Viorica Dăncilă a venit la Palatul Cotroceni însoţită de miniştrul Justiţiei Tudorel Toader, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, ministrul de Interne, Camern Dan şi ministrul Economiei, Niculae Bădălău.

Şedinţa CSAT, convocată de preşedintele Klaus Iohannis, se află în desfăşurare, la ora transmiterii ştirii. Şeful statului va face declaraţii de presă după şedinţa CSAT, anunţă Administraţia Prezidenţială.

”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în data de 28 decembrie a.c., începând cu ora 12:00, la Palatul Cotroceni, pentru a analiza solicitările ministrului apărării naţionale referitoare la ocuparea unor posturi în conducerea Armatei României”, a precizat Preşedinţia într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Leş, a anunţat, miercurea trecută, că nu va prelungi mandatul actualului şef al Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, care se încheie în 31 decembrie 2018. Leş nu a precizat pe cine va propune în locul lui Ciucă.

"Nu voi prelungi acest mandat al şefului Statului Major al Apărării. Legea prevede un mandat de patru ani de zile, cu posibilitatea prelungirii acestui mandat. Din ceea ce m-am uitat eu în arhive, a fost o singură situaţie în care s-a prelungi mandatul unui fost şef al Statului Major al Apărării şi am dorit să menţin aceeaşi cutumă. Nu vreau să ajung să vă spun care este părerea mea despre generalul Ciucă pentru că am lucrat cu dânsul aproape doi ani, ştiu capacităţile domniei sale, ştiu ce a făcut pentru Armata României şi ce poate face", a declarat Gabriel Leş, la Antena 3.

Întrebat ce se întâmplă dacă preşedintele refuză noua propunere pentru conducerea Statului Major al Apărării, ministrul Apărării a precizat: "Nici nu vreau să mă gândesc la aşa ceva. Discutăm de Armata României şi despre un mandat care este la încheiere în acest moment. Nu cred că mă pot gândi la aşa ceva din partea preşedintelui".

Mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, se încheie pe 31 decembrie 2018.

Potrivit legii, şeful Statului Major al Apărării, care este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei.

Citeşte şi: Cine ar putea fi noul şef al Statului Major al Apărării. Sunt trei variante propuse de ministrul Gabriel Leş

Dăncilă îi va cere preşedintelui Iohannis o întrevedere separată pe problema remanierii celor doi miniştri

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, într-o întâlnire informală joi cu presa, că îi va solicita preşedintelui Klaus Iohannis o întrevedere, vineri, la Palatul Cotroceni pentru a discuta despre remaniere, precizând că de la 1 ianuarie vrea să aibă Guvernul complet.

Aceasta a spus că doreşte să aibă o discuţie separată cu şeful statului pe subiectul remanierii guvernamentale, adăugând că vrea să aibă Cabinetul complet de la începutul anului viitor, mai ales că România preia Preşedinţia Consiliului UE.

Despre acest subiect, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la o întâlnire informală vinerea trecută cu presa, la Palatul Cotroceni, că ar putea lua o decizie cu privire la revocarea şi numirea miniştrilor Dezvoltării şi Transporturilor, după Crăciun sau cel târziu după Revelion.

Iohannis a adăugat că, în opinia sa, nu va fi niciun fel de pace cu Guvernul, respectiv că va colabora cu Executivul doar pentru chestiuni europene.

“Nu va fi niciun fel de pace cu Guvernul. Voi avea grijă să colaborăm doar pe chestiuni europene”, a afirmat preşedintele României.

Şeful statului a precizat că nu o va lăsa pe premierul Viorica Dăncilă să participe la reuniunile Consiliului European.