Geoană: Alături de troika Germania-Franţa-Polonia, la Kiev ar fi trebuit să fie prezentă şi România

"Criza din ţara vecină ne-a arătat, încă o dată, faptul că istoria şi geo-politica nu se termină niciodată. Lupta pentru viitorul Ucrainei este, de fapt, continuarea căderii Zidului Berlinului şi blocului comunist de acum 25 de ani şi confruntarea epică dintre două sisteme bazate pe valori şi interese diferite. Închipuiţi-vă cum ar fi fost astăzi dacă România nu ar fi devenit membru NATO şi UE – «EuroMaidanul» ar fi fost la noi. Este încă o dovadă, dacă mai era nevoie, că relaţia strategică cu SUA, UE şi NATO, este vitală pentru noi", afirmă Mircea Geoană într-un comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

În opinia sa, violenţele din Ucraina au mai arătat că, "atunci când America şi Europa lucrează sincronizat, nimeni nu poate să se opună, chiar dacă UE reacţionează uneori mai greu".

"Din păcate, a fost nevoie de baia de sânge din Kiev ca UE să acţioneze unitar. O Europa unită şi o relaţie transatlantică viguroasă trebuie încurajate cu energie", continuă Geoană.

El mai afirmă că România nu a contat politic şi diplomatic în această criză, deşi este al doilea mare vecin al Ucrainei (cu o graniţă de 649,4 km).

"Anii de politică externă şi internă lipsiţi de coerenţă şi viziune ne costă şi ne costă scump. Dacă ne-am fi luat în serios rolul regional şi statutul european şi transatlantic, alături de troika Germania-Franţa-Polonia, la Kiev ar fi trebuit să fie prezentă şi România", susţine senatorul PSD.

El menţionează că România a ştiut să folosească în interesul naţional cele două momente care au adus relevanţă strategică: războaiele din fosta Iugoslavie şi 11 septembrie 2001.

"Criza ucraineană reprezintă un alt astfel de moment, însă n-am mai ştiut încă să ne jucăm cărţile inteligent. România este cel mai stabil avanpost al intereselor occidentale în regiune, relevanţa noastră strategică crescând exponenţial. În diplomaţie şi relaţii internaţionale, totul ţine de modul în care ştii şi poţi să muţi piesele pe tabla de şah în momente importante", subliniază Mircea Geoană.

Geoană atrage atenţia că noua situaţie de la Kiev prezintă şi riscuri şi oportunităţi: "În varianta pozitivă, Ucraina ar putea semna Acordul de Asociere cu UE după alegeri. Astfel, şi presiunea asupra Republicii Moldova s-ar reduce semnificativ. Pentru prima dată în istorie, România ar avea toţi marii vecini regionali - Moldova, Ucraina, Serbia, Georgia - în drum spre acelaşi sistem politic şi de valori. Însă, trebuie să ne aşteptăm ca Rusia să-şi protejeze prin toate mijloacele interesele militare terestre din Transnistria şi pe cele navale din Crimeea".

El menţionează că "EuroMaidanul" aduce şi întrebări fundamentale principalilor actori internaţionali: "Pentru Rusia, evoluţiile din Ucraina, Moldova şi Georgia arată limitele evidente ale unei politici de vecinătate bazate, în principal, pe presiune economică şi strategică. Şi Germania va avea de conciliat obligaţiile sale de lider european cu datoria morală faţă de poporul ucrianean şi interesele de natură economică şi politică faţă de Rusia. Uniunea Europeană va avea, de asemenea, de depăşit faza lipsei de ambiţie strategică şi să ofere în mod clar calea integrării europene ţărilor ce fac parte din Parteneriatul Estic. Şi pentru SUA, criza ucraineană şi întreg jocul rusesc din anii post- «reset» vor conduce la o echilibrare a pivotului către Asia, în paralel cu revizuirea politicii sale răsăritene şi din zona Orientului Mijlociu extins".

În opinia lui Geoană, criza din Ucraina a mai arătat şi "deficienţele fundamentale ale politicii externe româneşti".

El menţionează că în aceste zile a lipsit cu desăvârşire un mecanism consolidat de concertare şi decizie internă în caz de criză majoră la graniţele noastre.

"Politizarea dusă la extrem conduce la o şubrezire evidentă a statului român. Nu majoritatea sau culoarea politică a celor care-l susţin pe preşedinte sau pe primul-ministru contează, ci funcţionarea instituţiilor şi forţa statului român. Iar zilele acestea, nu s-au văzut nici una, nici alta. Preşedintele nu a convocat CSAT, iar unul dintre candidaţii la Preşedinţie nu a spus o vorbă despre această situaţie în apariţiile publice, deşi politica externă este una din principalele atribuţii ale preşedintelui republicii conform Constituţiei", continuă Geoană.

Mircea Geoană precizează că viitorul preşedinte trebuie să fie "un antrenor în acest mare sport al politicii externe, nu un autodidact la locul de muncă".

"Va fi rolul său să schimbe modul în care lucrurile funcţionează şi să reclădească reputaţia şi influenţa României şi în UE şi în regiune. În anii în care obiectivele noastre strategice erau clare şi asumate transpartinic, şi e rolul preşedintelui să găsească un consens, România a ştiut să folosească cu inteligenţă şi perseverenţă cele două momente de criză ce ne-au făcut relevanţi în acest mare joc strategic şi care au deschis drumul către integrarea noastră în NATO şi UE şi către semnarea Parteneriatul Strategic cu SUA", arată Geoană.

El spune că tot criza din Ucraina a mai arătat că România are astăzi nevoie de "un guvern care să se ocupe de treburile ţării, nu de ambiţiile prezidenţiale ale unor lideri de partid".

"Şi mă bucur să văd că PSD a înţeles asta. Cu sau fără USL, România trebuie să meargă înainte, iar dacă cei din PNL au alte planuri, PSD şi USD are enorma responsabilitate de a da acestei ţări un guvern profesionist, cu oamenii cei mai calificaţi să se ocupe de economie, de atragerea de fonduri europene, de proiecte care să creeze locuri de muncă şi să ne asigure dezvoltarea ca stat, de oameni care să înţeleagă că politica externă nu constă în a te prezenta la întâlniri ale Consiliului European şi în a-ţi arăta muşchii fără rost la vecini, ci politica externă înseamnă influenţă, respect şi proiecte economice. Dincolo de dividendele geo-politice, România trebuie să înveţe să-şi pună politica externă şi de securitate în interesul dezvoltării noastre economice, devenind o Punte între Est şi Vest, între Nord şi Sud", încheie Mircea Geoană.