Video Geoană: Băsescu, bun la diagnostic, slab în practică - II

Mircea Geoană crede că este necesară o "recalibrare" a acordului cu FMI şi Comisia Europeană, că "orice creştere de taxe în perioadă de criză este o eroare" şi că "banul public este în continuare cheltuit foarte, foarte ineficient în România", indicând Ministerul Transporturilor ca "suspectul de serviciu, de mulţi ani de zile în România".

Preşedintele PSD este "absolut convins" că Traian Băsescu "nu prinde un nou mandat" şi că "încă cinci ani de Băsescu pentru România reprezintă un risc pe care nu ni-l putem permite".

Textul integral al interviului acordat Agenţiei MEDIAFAX - partea a II-a:

Rep.: Cum comentaţi totuşi faptul că oficialii de la Comisia Europeană nu au fost informaţi de autorităţile române în legătură cu intenţia de recapitalizare a CEC?

M.G.: Nu ştiu. Cei de la Finanţe spun că au transmis încă din februarie o astfel de solicitare. Între ceea ce spune oficial Comisia Europeană şi ceea ce spune neoficial un tehnocrat de la ministerul Finanţelor, înclin să-i cred pe cei de la Comisia Europeană. Deci, este o greşeală impardonabilă şi dacă cineva nu şi-a făcut datoria trebuie pedepsit exemplar. CEC trebuie recapitalizat. Trebuie daţi rapid banii pentru fondul de garantare şi contragarantare pentru IMM-uri. Trebuie să găsim noi facilităţi de creditare a economiei, pentru că dacă nu vom relansa creditarea sectorul privat va suferi şi este, repet, grija mea cea mai mare în acest moment. Este o sufocare a sectorului privat din România prin lipsă de lichiditate şi lipsă de credit.

Este lăudabil ceea ce a făcut Banca Centrală, Banca Naţională a României, faptul că a relansat politica monetară, faptul că, conform acordului cu FMI, a redus rezervele minime obligatorii. Dar în momentul în care laşi ceva lichiditate - nu va ajunge în sectorul privat, ajunge la ministerul de Finanţe.

Ceea ce este preocupant pentru noi este şi faptul că banul public este în continuare cheltuit foarte, foarte ineficient în România. Şi cred că aici trebuie făcut un control mult mai sever începând cu Ministerul Transporturilor, care mi se pare suspectul de serviciu de mulţi ani de zile în România.

Rep.: De ce vi se pare suspectul de serviciu?

M.G.: Pentru că suntem ţara care cheltuim cu 50% mai mult pe kilometrul de şosea faţă de orice altă ţară europeană. Pentru că de 20 de ani alocăm bugete...în ultimii patru ani au fost buget la ministerul Transporturilor de 13 miliarde de euro şi nu s-au făcut decât doi ţoli de autostradă. Deci ceva este putred în Danemarca şi este putred de multă vreme şi indiferent de guvernare. Şi nu vreau să par că dau vina pe guvernarea din ultimii patru ani de zile. Şi pe vremea noastră, şi înainte de vremea noastră. Deci există aici un fel de complicitate generală sau o ineficienţă profundă.

Deci una din două: sau cineva deturnează fondurile sau cineva este incapabil să le cheltuiască eficient.

Deci, oricum, aici trebuie pus în mod dramatic frâu acestui desfrâu de cheltuială publică. Şi nu este singurul loc. Suntem ţara care cheltuieşte printre cel mai ineficient banul public din Europa, din Uniunea Europeană. Cred că această criză ar trebui să conducă nu doar la Consiliul pe care l-a propus primul-ministru, pentru că îl pui pe cel de la Finanţe să îl păzească pe cel de la Interne şi cel de la Interne ministerul Transporturilor. Deci ei între ei.

Trebuie să facem un Consiliu de supraveghere şi de transparenţă în cheltuirea banului public în care să luăm şi sectorul privat, în care să luăm KPMG sau cine vreţi dumneavoastră să stea şi să se uite pe cheltuiala banului public.

Rep..: Aţi vorbit cu domnul Berceanu, i-aţi transmis aceste lucruri, despre ceea ce se întâmplă la minister?

M.G.: Dar nu e vorba de domnul Berceanu, de acuma. E de trei luni de zile ministru. Nu e o acuză la domnul Berceanu.

Rep: Nu, dar pentru viitor, în coaliţie, să se ştie.

M.G.: Nu, dar pentru trecut. Pentru trecut. Deci eu nu pot să accept că în patru ani de zile de creştere economică, în medie de 6%, şi cu un PIB care a crescut spectaculos - suntem în continuare în halul de infrastructură pe care îl avem în această ţară. Deci, este o chestiune pe care toată lumea o ştie şi cred că a venit clipa să vorbim. Nu e vorba de o acuză la adresa unui ministru. Eu spun că este un tip de ineficienţă cronică care ne costă pe toţi. Iar acum când este criză cred că partea bună a crizei artrebui să fie să învăţăm să gospodărim mai bine banul pe care îl avem. Iar statul român este, în continuare, insuficient reformat, este incapabil în acest moment să ofere servicii publice de calitate şi este foarte risipitor.

Înainte să vorbim de reducere de posturi în sectorul public, cred că prima grijă ar trebui să fie, pentru că un loc de muncă este preţios – putem vorbi de cuantumul salariilor şi al sporurilor, acolo putem vorbi - dar un loc de muncă în sectorul privat sau în sectorul public trebuie păstrat, pentru că un om dat afară de la serviciu astăzi este un om aruncat în stradă şi fără şanse de reangajare pe termen scurt.

Rep.: Aţi spus asta în coaliţie, sau îl veţi propune?

M.G.: În foarte scurt timp vom veni cu un set de propuneri integrat. Şi vom veni în coaliţie corect, constructiv şi încercând efectiv să aducem o contribuţie mai mare. Noi ne-am rezumat, şi poate a fost şi greşeala mea, că m-am rezumat în principal la ministerele PSD, şi ne-am uitat la dimensiunea socială.Asta poate este înclinaţia noastră firească. Dar cred că avem o obligaţie să corectăm politica economică a actualului Guvern şi asta nu înseamnă că sunt ministerele la PDL, ministerele economice.

În acest moment este nevoie de o schimbare de direcţie în politica economică a României. Şi suntem interesaţi şi obligaţi să contribuim la o astfel de conversaţie în cadrul coaliţiei şi, de ce nu, în dezbatere publică mai largă, împreună cu mediul de afaceri, împreună cu patronate, sindicate, cu profesionişti.

Rep.: Apropo de o schimbare de direcţie în politica economică. Analiştii de RBS au plasat România printre cele mai riscante ţări in privinţa unei eventuale intrări în incapacitate de plată, după Letonia, Ungaria si Ucraina. Intră România în incapacitate de plată?

M.G.: Au publicat o erată, cred, la insistenţele BNR, în care lucrurile sunt ceva mai nuanţate. Dar ceea ce se întâmplă, chiar dacă a fost e eroare sau poate a fost o suprasimplifcare a situaţiei din România, este că percepţia că România aparţine unui grup de ţări emergente de mare risc s-a accentuat. Este un lucru prost, pentru că asocierea noastră cu Letonia, cu Ucraina, chiar şi faptul că, din comoditate, UE se împrumută pe piaţă pentru împrumutul pentru România şi Letonia, dă indirect un semnal negativ pentru noi. Faptul că Ungaria a ajuns într-o situaţie aproape imposibilă, că a crescut de două ori TVA, ajungând de la 19% la 25%, şi noi suntem asociaţi cu ţările acestea şi nu cu Polonia, Slovacia sau cu Cehia, care s-au descurcat relativ mai bine, este un dezanvantak de imagine considerabil pentru noi.

Cred că o schimbare energică de direcţie economică şi sentimentul că avem răspunsuri la această criză, chiar dacă nu sunt răspunsuri magice, ar reprezenta şi pentru observatorii străini şi pentru capitalul străin un semnal foarte important.

Rep..: Dar am putea intra în incapacitate de plată?

M.G.: Cred că nu.

Rep.: Nici mai târziu?

M.G.: Depinde cât de mult se va agrava situaţia economică. Am trăit vremurile lui 1998, eram ambasador în SUA. Atunci am lucrat îndeaproape cu FMI, cu Trezoreria americană, cu Ministerul de Finanţe american, pentru a încerca să nu transformăm România într-un cobai al unui experiment care până la urmă s-a întâmplat.

Nu am să uit niciodată faptul că România a fost pusă la pachet cu Ecuador, cu o ţară africană şi o ţară asiatică, într-un experiment făcut atunci de instituţiile financiare internaţionale, faimosul "bailing in".

Dacă îl intrebaţi pe domnul Mugur Isărescu, cred că putem să scriem o carte despre acele zile, în care, deşi România nu avea o situaţie atât de dramatică, eram împinşi către un sentiment de "default" ca ţară.

Acest lucru trebuie evitat şi trebuie întărită colaborarea cu BNR, care este un pilon de încredere internă şi internaţională. Dar pentru asta este nevoie de mai multă coerenţă în acţiunea guvernamentală şi poate, de ce nu, de o conversaţie mai largă cu celelalte partide parlamentare, cu opoziţia, pentru a da într-adevăr încredere că avem o poziţie corentă pe care toţi o sprijinim.

Rep.: Cota unică rămâne sau nu?

M.G.: Ramâne. Într-un moment de criză nu se schimbă taxele şi impozitele principale. Cred că ar fi fost o problemă dacă am fi avut varianta noastră de impozitare regresivă, cu 16% şi 10% pentru cei cu venituri mici. Continui să cred că există, din punct de vedere social, o nedreptate. Dar din punct de vedere economic, orice semnal negativ la adresa sectorului privat şi la fiscalitate este profund greşit în perioadă de criză. Deci acum stăm pe taxele principale pe care le avem şi le apărăm cât mai mult putem.

Rep.: Şi cât ar putea dura criza?

M.G.: Semne de încredere în America au început să apară. Eu cred că vom avea probabil şi anul 2010 cu dificultăţi, dar sunt printre cei optimişti, care consideră că dacă luăm măsuri energice acum şi nu uităm şi termenul mediu, poate peste opt sau douăsprezece luni vom putea fi în situaţia de a fructifica un început de relansare. Pentru că România îşi păstrează atractivitatea. Elementele fundamentale ale pieţii româneşti nu s-au modificat: avem în continuare nevoie de investiţii, avem în continuare forţă de muncă relativ ieftină şi relativ calificată, în continuare avem potenţia de dezvoltare în sectorul energetic, în sectorul agriculturii, în sectorul turismului. Potenţialul neexploatat al României există, aşteaptă bani pentru a face business si pentru a se rostogli.

Eu cred că 2010 ar putea să reprezinte anul în care să avem un început de redresare. Dar sper să învăţăm ceva din această criză. Este a treia criză pe care o trăim din 1990 încoace şi toate au un numitor comun românesc, nu doar extern. Se numeşte absenţa unei viziuni strategice de dezvoltare a României şi perseverenţa de a urmări obiective dincolo de un ciclu politic. Cred că asta trebuie să fie lecţia pe care trebuie să o învăţăm.

Rep.: Veţi folosi acest tip de discurs critic şi distant faţă de Guvern şi în campania pentru alegerile prezidenţiale?

M.G.: Nu Guvernul este problema mea. Eu am o obligaţie de a fi un preşedinte responsabil şi vizionar...

Rep.: În campanie, nu după alegeri.

M.G.: Şi în campanie, şi după ce voi câştiga. Un element de responsabilitate este foarte important în această perioadă. Nu poţi intra într-un joc frivol, în care care marchezi două, trei puncte în sondaje, dar cu riscul de a agrava situaţia economică şi socială. Cred că trebuie să spunem cu luciditate unde suntem. Ce spun eu acum nu este neapărat o critică, ci o observaţie pe care o împărtăşesc majoritatea românilor, se vede şi din sondaje. Nu există în acest moment suficientă coerenţă şi viziune strategică în acţiunea guvernamentală. Nu este o critică, este o constatare. Este şi obligaţia noastră, ca participanţi la guvernare, să contribuim la corectarea acestei situaţii. Avem şi noi partea noastră de co-responsabilitatea în guvernare.

Ceea ce este important este să putem încerca să dăm şi o senzaţie că avem o viziune despre viitor, că există o speranţă că ţara aceasta, după criză, se va putea relansa, de o manieră durabilă şi pe o creştere sănătoasă, nu cum am avut până acum, o creştere a PIB dar cu efecte sociale şi lipsa modernizării României.

Rep.: Cum staţi cu pregătirea campaniei electorale. Este centrat PSD în jurul dumneavoastră?

M.G.: Ne pregătim, suntem destul de avansaţi, vom fi probabil pregătiţi mult mai devreme decât în alte campanii. Există o stare bună de mobilizare, tot mai multe organizaţii mă anunţă, fără să le cer, ca nu îşi iau vacanţă, şi sunt absolut convins că turul doi ne va da câştig de cauză.

Rep.: Cine intră în turul doi?

M.G.: Domnul Traian Băsescu şi cu mine. Oricum, este clar că primii doi vor intra candidaţii sprijiniţi de cele două partide mari. Cred că avantajul pe care îl am este acela că pot să aduc în plus faţă de ceea ce a demonstrat, mai bine sau mai rău, actualul preşedinte, un alt tip de lider, responsabil şi vizionar. România are nevoie de responsabilitate şi de viziune.

Ceea ce mă preocupă cel mai mult, alături de criza economică şi de riscul asupra sectorului privat, este această profundă dezamăgire care o simt în categorii largi ale populatiei, faptul ca tot mai mulţi tineri profesionişti, care muncesc cinstit, se declară dezamăgiţi de ţara în care trăiesc şi de politicienii care îi reprezintă. Cred că obligaţia de a restabil încrederea românilor în propria lor ţară şi în propriul lor destin este un lucru foarte important. Nu cu scandal, nu cu gâlceavă, ci cu proiecte şi cu viziune, cu responsabilitate şi cu viziune.

Rep.: Credeţi că aşa îl veţi bate pe Traian Băsescu?

M.G.: Sunt absolut convins că Traian Băsescu nu prinde un nou mandat, Încă cinci ani de Băsescu pentru România reprezintă un risc pe care nu ni-l putem permite. Dar pentru mine nu este suficient să înving pe un vot anti-Băsescu, care deja se coagulează, nevoia de schimbare a lui Băsescu a apărut. Pentru mine este important să înving în turul doi nu doar pentru că lumea s-a săturat de Traian Băsescu, ci şi pentru un proiect pozitiv pentru România, pentru o chestiune afirmativă, de viziune.

Sunt absolut hotărât să fac acest lucru şi acesta este şi răspunsul la întrebarea ce fel de campanie vom face: una de bun-simţ, neostentativă, calmă şi constructivă. Românii în acest moment au nevoie de răspunsuri, nu mai au nevoie de scandal şi de gâlceava asta nesfârşită.

Rep.: Traian Băsescu a propus ţării modelul de preşedinte-jucător. Dumneavoastră ce model propuneţi?

M.G.: Resposanbil şi vizionar.

Rep.: Dar nu jucător?

M.G.: Un preşedinte implicat. Niciodată în România nu poţi să spui că un preşedinte stă de decor la Cotroceni. Dar un preşedinte al României nu este stăpânul absolut al României. Eşti cel care eşti obligat să dai echilibru, să dai viziune, să dai stabilitate, să dai responsabilitate şi să încerci să aduni naţiunea împreună, pentru că suntem mult prea mult învrăjbiţi între noi.