Geoană: În cel mai bun moment al istoriei în plan extern, România este vulnerabilă din interior / Statul român pare tot mai disfuncţional şi nepregătit / Geoană spune că este nevoie de un "New Deal românesc"

Mircea Geoană a spus că ţara se goleşte de tineri, economia creşte însă nu produce dezvoltare, inegalităţile să adâncesc.

„Statul român pare tot mai disfuncţional şi nepregătit pentru a face faţă acestei complexităţi în creştere exponenţială, neîncrederea cetăţenilor în instituţii şi viitorul ţării atinge cote abisale. Numesc asta paradoxul românesc: în cel mai bun moment al istoriei în plan extern, ţara este mai vulnerabilă din interior decât oricând. Ce este de făcut? În primul rând, transformarea rolului şi funcţionalităţii Statului român. Un stat transformat, strategic în fixarea marilor direcţii de dezvoltare, competent, agil şi selectiv în execuţia şi implementarea acestor strategii. Formele fără fond trebuiesc evacuate fără întârziere din cultura politică românească. Modul de funcţionare al politicului românesc trebuie regândit din temelii. Meritocraţia şi competenţa trebuie să înlocuiască în viaţa publică a cetăţii actuala politică de clan şi cumetrie”, spune Mircea Geoană.

În al doilea rând, potrivit secretarului general adjunct al NATO, e nevoie de reinventarea modelului economic şi a contractului social, într-un New Deal românesc, despre care s-a mai vorbit.

Acesta trebuie bazat pe trei axe de forţă: „Asumarea unei politici de coeziune teritorială şi socială accelerată, singura care poate duce România la un adevărat salt de dezvoltare. Nu prin abandonul zonelor mai sărace, ci prin implicarea acestora. Nu prin laissez-faire economic, darwinism social şi clientelism degradant ca până acum, ci prin solidaritate, responsabilitate şi simţ comunitar. Găsind un răspuns credibil la lipsa de oportunităţi economice şi servicii publice în imensa majoritate a teritoriului naţional, nu doar vom stopa, dar vom şi inversa exodul tinerilor. Creând o variantă românească a ceea ce britanicii numesc leveling up, ridicarea întregii Marii Britanii, nu doar a Londrei şi a marilor oraşe. Un plan pe care-l putem numi Provincia la Putere, stimulând dezvoltarea nu doar a oraşelor mari, dar şi a celor mici şi mijlocii şi a mediului rural. Efectele de coeziune socială şi teritorială vor aduce şi dinamism economic şi rate de creştere superioare, creând locuri de muncă, stopând şi inversând tendinţele actuale de emigrare a tinerilor români şi riscurile mari ale importului necontrolat de forţă de muncă - si de probleme sociale si politice - pe care le vedem în Vestul Europei, in aceasta perioada de tumult in Orientul Mijlociu”, mai spune Geonă.

Apoi, mai spune el, e nevoie de asumarea inovării ca principal motor de creştere şi dezvoltare a societăţii. Adoptând o stare de spirit şi o cultură a inovării în toate domeniile societăţii - în politică, economie, educaţie, sănătate, cercetare, în mediul civic, academic şi intelectual, în politica externă şi de securitate naţională, România poate şi trebuie să devină o adevărată Innovation Nation.

„Regândirea profundă a organizării şi finanţării cercetării şi inovării, inclusiv în zona capitalului de risc, având universităţile ca partener privilegiat al Statului şi al sectorului privat, întreg sistemul de educaţie trebuie regândit în logica formării tinerilor pentru meseriile viitorului. România poate deveni un campion al democraţiei digitale şi al răspunsurilor civice pentru oceanul de probleme sociale cu care se confruntă zonele şi segmentele de public sărace şi vulnerabile, inclusiv şi în special copiii de la ţară şi oraşele mici şi din comunităţile rroma. A treia mare axă este transformarea României într-o Poartă a Europei de Comerţ, Transport şi Investiţii într-o logică 360 de grade. În alte cuvinte, să ne punem întreaga geografie la treabă. România trebuie să devină, nu doar un actor strategic de prim rang pe flancul estic, ci şi campioana unui nou Coridor Economic şi de Securitate Nord-Sud şi Est-Vest”, afirmă Mircea Geoană.

Mircea Geoană a mai spus, la Iaşi, că profitând şi investind în venirea - pe verticală - a Finlandei şi Suediei în NATO, dar şi - pe orizontală - în integrarea Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei şi a Balcanilor de Vest în familia europeană sau euroatlantică, după alegerile europene din iunie 2024 şi în logica reconstrucţiei Ucrainei, trebuiesc reluate energic demersurile de resuscitare a Coridorului Transeuropean numărul IX, „abandonat din motive obscure de pe harta marilor axe de transport europene convenite în 1997”.

„Coridorul VII - Dunărea trebuie regândit în noua paradigmă strategică şi comercială dată de războiul din Ucraina. Nu doar dragarea Dunării este imperios necesară, ci şi construirea unui nou pod între România şi Bulgaria, un punct de blocaj pe fostul-viitor Coridor IX legând Grecia, Bulgaria, România, R. Moldova, Ucraina, Polonia şi zona scandinavă. De la Giurgiu la Vicovu de Sus, România ar dispune de cel mai lung parcurs, de 550 de kilometri, oferind şi estului ţării avantajele pe care proximitatea de occident a oferit-o vestului României în aceste decenii. Astfel, vom putea identifica resursele locale, naţionale, regionale, europene şi private pentru ancorarea Republicii Moldova şi a Ucrainei de Occident. Trenuri pe cale ferată europeană de la Iaşi la Chişănău şi de la Galaţi la Odesa încetează să mai fie o utopie sau vestigii ale erei sovietice, ci răsăritul unei Europe reconstituite. Şosele moderne care să lege Chişinăul de Iaşi, Târgu Mureş de Vestul Europei nu vor mai fi întinse pe decenii de promisiuni neonorate. Conducte de gaze şi fibră optică, inclusiv pe sub Marea Neagră, încetează să mai fie extravagante comerciale, ci necesităţi strategice şi economice de legare a Europei către Caucaz şi Asia Centrală, dar şi de noul Coridor Economic India-Europa, lansat de preşedintele Biden si premierul Modi la Summit-ul G20 de la New Delhi si in care Arabia Saudită, Emiratele Unite Arabe, Israel si zona noastră vor juca un rol-cheie”, mai spune secretarul general adjunct al NATO.

Şi administraţia românească va trebui să se modernizeze pentru a putea face unor sarcini atât de complexe. Astfel, spune Geoană, unificarea punctelor de trecere a frontierei cu toţi vecinii noştri, aşa cum au făcut-o de mulţi ani Polonia şi Ucraina, reprezintă doar primul pas. El vorbeşte despre construcţia de noi poduri peste Prut şi peste Siret, către Cernăuţi, Maramureşul istoric şi Vestul Europei.