Geoană cere preşedinţilor de Senate din ţările UE şi liderilor grupurilor PE sprijin pentru Schengen

Mircea Geoană le-a solicitat preşedinţilor de Senate şi Parlamente din statele UE ca instituţiile pe care le conduc să ceară Guvernelor ţărilor lor să susţină în Consiliul UE "intrarea legitimă a României în Spaţiul Schengen în primăvara anului 2011, pe baza rezultatelor raportului de evaluare al grupului Evaluare Schengen şi pe baza avizului Parlamentului European".

De asemenea, în scrisoarea adresată liderilor grupurilor parlamentare din PE, Mircea Geoană le cere acestora un aviz favorabil pentru aderarea României la Spaţiul Schengen în primăvara anului 2011, tot pe baza rezultatelor raportului de evaluare al grupului Evaluare Schengen.

Preşedintele Senatului scrie că "dezbaterea cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen influenţează dialogul politic european şi riscă să afecteze modul de aplicare a regulilor şi procedurilor comunitare prevăzute în tratatele Uniunii Europene".

Geoană subliniază în scrisorile trimise că România îndeplineşte toate standardele necesare ca graniţă exterioară a UE, dar se declară îngrijorat de declaraţiile unora dintre politicienii europeni.

"Folosesc acest prilej pentru a exprima îngrijorarea noastră cu privire la declaraţiile făcute de unii lideri politici europeni, care au înaintat propunerea amânării termenului de aderare al României la Spaţiul Schengen. Motivele exprimate de aceştia se plasează în afara condiţiilor prevăzute în vederea aplicării acquis-ului Schengen. Problemele legate de lupta împotriva corupţiei şi reforma justiţiei fac obiectul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Corelarea acestor aspecte cu aderarea la Spaţiul Schengen reprezintă de fapt extinderea Mecanismului de Cooperare şi Verificare la procesul de aderare la Schengen, fapt care nu-şi găseşte temei juridic în tratatele europene. Combaterea corupţiei şi reformarea sistemului de justiţie trebuie să fie prioritare pe agenda internă şi europeană", a scris Geoană, în opinia căruia aceste obiective nu pot fi atinse decât prin eforturi comune.

Preşedintele Senatului mai spune că urmările eventualului succes al unei corelări "sunt extrem de grave întrucât se creează precedentul periculos ca drepturile oricărui stat membru să fie refuzate pentru motive care nu aparţin acquis-lui comunitar".

"Ca stat cu drepturi depline în UE, nu putem accepta ideea că există parteneri europeni care să susţină un tratament diferenţiat între membrii Uniunii, acest lucru afectând însăşi coeziunea UE", mai scrie Geoană.

El a mai spus că antepronunţarea din partea unora dintre statele membre reprezintă "o formă de presiune fără precedent şi de nedorit la adresa instituţiilor europene, riscând să influenţeze atât obiectivitatea şi imparţialitatea experţilor în cadrul pregătirii raportului de evaluare, cât şi deciziile în Consiliul UE".