Geoană critică angajarea de către Băsescu a României în pactul Euro + fără consultarea Parlamentului

Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a criticat faptul că şeful statului şi Guvernul au angajat România în pactul Euro + fără să existe o consultare a Parlamentului, el catalogând drept "inacceptabilă" lipsa oricărei reguli cu privire la angajarea condiţiilor naţionale pe tematică UE.

Geoană a făcut aceste declaraţii la audierea reprezentanţilor Guvernului pe tema stadiului legislaţiei privind controlul parlamentar asupra Cabinetului în domeniul afacerilor europene, eveniment organizat, în premieră, de Comisia pentru Afaceri Europene din cadrul Senatului, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

Preşedintele Senatului a declarat că România este singură ţară europeană care nu are un cadru bine definit în ceea ce priveşte reglementarea arhitecturii instituţionale pe tematici europene între Executiv şi Legislativ, fapt ce dăunează procesului de decizie al autorităţilor româneşti. El a pledat pentru o bună cooperare între cele două puteri ale statului, mai ales în ceea ce priveşte tematicile europene, şi a militat pentru identificarea unui mecanism funcţional şi suplu de consultare şi de mandatare între Guvern şi Parlament.

"În Europa există moduri diferite prin care un Guvern îşi poate angaja pe problematică europeană răspunderea naţională. Există modele foarte constrângătoare, extrem de puternic înclinate către rolul Parlamentului, în care niciun oficial dintr-un stat UE din zonă scandinavă, de exemplu, nu poate să meargă la Bruxelles fără să fi trecut şi să fi obţinut în mod explicit un mandat din partea Parlamentului naţional, indiferent de subiectul mic sau mare care poate fi în discuţie. Sunt alte Parlamente care sunt mai indulgente şi în care există mai degrabă un mecanism de informare reciprocă şi un mecanism mai suplu de obţinere a unui astfel de mandat. România se află în situaţia în care nu există niciun fel de regulă cu privire la angajarea condiţiilor naţionale româneşti pe tematică europeană. Este inacceptabil şi profund nedemocratic", a declarat Mircea Geoană, potrivit comunicatului, subliniind rolul important pe care îl pot juca reprezentanţii opoziţiei în cadrul unei negocieri complexe, cum este cea cu UE.

Referindu-se la Pactul Euro Plus, Mircea Geoană a criticat modul în care statul român şi-a asumat anumite angajamente, fără consultarea prealabilă a Parlamentului, se arată în comunicat. «România se angajează prin vocea preşedintelui şi a Guvernului României la un set de obligaţii naţionale extrem de constrângătoare şi extrem de complexe, care, în opinia mea cel puţin, ar fi trebuit să fie precedate de o conversaţie naţională», a mai declarat Geoană.

El a arătat că o discuţie prealabilă ar fi putut să dea răspuns unor întrebări esenţiale în ceea ce priveşte acest Pact. "Ar fi trebuit să ştim înainte dacă plata impozitului pe profit al corporaţiilor se face la nivel naţional sau la nivel european, ce impact are asupra veniturilor bugetare, ce impact are asupra intereselor României. Acest tip de angajament solemn şi formal care obligă România pentru următorii 10 ani de zile nu poate fi adoptat fără măcar o conversaţie educată în Parlamentul naţional. Este inacceptabil. Este o chestiune care este periculoasă pentru modul în care noi funcţionam", a mai spus Geoană, citat în comunicat.

Preşedintele Senatului a mai arătat că, având în vedere modificarea mecanismului de guvernanţă economică europeană, Guvernul României va trebui să trimită la Bruxelles până la finalul lunii aprilie, începutul lunii mai, Planul Naţional de Reformă, document ce urmează să fie dezbătut de către Comisia Europeană şi pe bază căruia este apoi construit bugetul de stat pe 2012.

De aceea, a subliniat Geoană, acest lucru impune, cel târziu în aprilie, o consultare obligatorie a Guvernului cu Parlamentul, pentru că atunci când Executivul va prezenţa proiectul de buget în toamnă, să fie deja clare elementele care au fost negociate deja între Guvern şi Comisia Europeană, în aşa fel încât Legislativul să-şi poată îndeplini adevărată să funcţie de instituţie reprezenativă şi de instrument de echilibrare a puterii Executive.

"Din punct de vedere al rolului Parlamentului în legătură cu această schimbare dramatică de secvenţa şi acest abandon de suveranitate naţională, nu este normal că noi să discutăm împreună cu Guvernul şi să vedem care este mecanismul cel mai corect şi cel mai suplu pe care îl putem avea în vedere? Asta va însemna o modificare importantă a modului în care comisiile de buget-finanţe vor opera în Parlamentul României. Este clar că Guvernul va trebui să vină în faţă noastră, în aprilie, înainte să trimită Planul Naţional de Reforma la Bruxelles pentru a lua un pre-mandat măcar din partea Parlamentului Naţional, pentru că altfel cum putem să acceptăm că Guvernul să vină în faţă noastră undeva în octombrie cu o schiţa de buget, când deja o parte importantă a bugetului a fost deja pre-discutată la nivel european", a susţinut Mircea Geoană.

Preşedintele Senatului a mai spus că toate aceste modificări instituţionale sunt binevenite "pentru că disciplinarea modului în care facem treabă în România este un lucru bun". Cu toate acestea, el a susţinut că România se află pe un teren şubred în ceea ce priveşte "absenţa acestui candru de dezbatere, de decizie, de mandatare".

La finalul intervenţiei sale, Mircea Geoană le-a spus celor prezenţi că acest subiect a fost şi pe agenda reuniunii preşedinţilor de Parlamente din UE, eveniment la care a participat luni.

"Chiar se propune ideea unei conferinţe cvasi-permanente a preşedinţilor comisiilor de buget-finanţe din Parlamentele naţionale, tocmai pentru a încerca să se anticipeze puţin nevoia de discuţie mult mai timpurie din în anul bugetar decât eram obişnuiţi până acum", a spus Geoană.

El a cerut reprezentanţilor Guvernului să le spună parlamentărilor cum crede Executivul că ar putea să fie mai bine pus în valoare rolul sporit al Parlamentului naţional şi cum ar putea acest rol să fie cel mai bine reflectat într-un cadru instituţional care să formalizeze această regulă a jocului în România, mai ales în ceea ce priveşte zonele unde Parlamentele naţionale se bucură de o competenţă suplimentară explicită în urmă Tratatului de la Lisabona.

Guvernul României a fost reprezentat de Bogdan Mănoiu, Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene şi de către Valentin Iliescu, Ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Această întâlnire organizată de Comisia pentru Afaceri Europene face parte din seria de acţiuni organizate de către Senatul României cu scopul de a stabili un mecanism de funcţionare eficient prin care Parlamentul să-şi poată exercită în mod dinamic şi constructiv activitatea în domeniul afacerilor europene.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, la 25 martie, la Bruxelles, că România a aderat la pactul pentru Euro+, denumit anterior pactul pentru competitivitate, el apreciind că obiectivele acestuia confirmă că "nu s-a greşit în abordarea politicilor" adoptate de Guvernul României.

"O decizie importantă care s-a luat azi a fost crearea pactului pentru Euro+. Până la acest Consiliu European, se numea pactul pentru competitivitate. Au fost şase state din afară (a zonei euro - n.r.), printre care România, care au dorit să facă parte din pactul pentru competivitate, s-a adoptat denumirea de pactul pentru Euro+", a anunţat Traian Băsescu.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, România a anunţat asocierea la pact, alături de alte state din afara zonei euro - Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania şi Polonia. Măsurile prevăzute de pact vor fi preluate de statele membre în Programele Naţionale de Reformă.