Geoană, despre Constituţia ungară: Când apeşi frâna prea repede, rişti ca pasagerii să se lovească

"Adevărul este că ceea ce s-a întâmplat cu modificarea Constituţiei maghiare este o lecţie pentru noi. Când iei măsuri prea bruşte, prea repede, când apeşi frâna prea repede, rişti ca pasagerii să se lovească de tetieră, de plafon. Poate nu întâmplător, discuţiile despre modificarea Constituţiei de la noi au reînceput să iasă la suprafaţă, însă mult mai vag de data aceasta. La fel de adevărat este că atunci când viaţa este grea şi când banii sunt tot mai puţini, când tensiunile sociale cresc, iar deciziile guvernamentale sunt tot mai contestate, naţionalismul şi extremismul prind iarăşi aer. Este de înţeles până la urmă: când iei omului din ce în ce mai mult, el se refugiază în ceva pe ce nu poţi să pui impozit şi nici TVA: mândrie, identitate, istorie. Şi mai mult, se întoarce, psihologic, de fiecare dată, la o vreme în care viaţa era bună, iar viitorul părea luminos", scrie Geoană.

El apreciază că cea mai bună soluţie pentru a detensiona situaţia este intensificarea dialogului şi realizarea unui parteneriat economic mai puternic cu Ungaria.

Mircea Geoană apreciază că "îngrijorările partenerilor europeni sunt îndreptăţite din mai multe puncte de vedere" şi scrie în postarea de pe blogul său despre ceea ce consideră a fi cea mai importantă critică adusă noii Constituţii ungare, respectiv faptul că aceasta stipulează că Ungaria este responsabilă pentru maghiarii care trăiesc în ţările vecine.

"Cred, pe de o parte, că, în bună măsură, critica adusă noii Constituţii este justificată. Cred că o abordare ultraconservatoare şi naţionalistă în tot acest context economic şi social european aduce mult prea puţine beneficii. Cred, în acelaşi timp, că Uniunea Europeană reprezintă o imensă, dacă nu unică, oportunitate pentru toate statele statele membre. Succesul proiectului şi al modelului european sunt importante nu doar pentru parteneri, dar sunt necesare în contextul macro-economic global şi, de ce nu, inclusiv în contextul politic global. O Europă puternică şi unită poate echilibra balanţa în ceea ce priveşte forţa puterilor emergente, sau re-emergente, precum China sau India", scrie Geoană.

El spune că adoptarea Constituţiei de către Legislativul de la Budapesta trebuie privită în contextul economic şi social al ultimilor ani. "Ungaria a avut o relaţie tumultoasă în ultimii ani cu FMI, principala instituţie financiară la care toate statele aflate în probleme financiare au apelat, iar la jumătatea anului trecut premierul Orban a propus un plan dur de austeritate. Mândria maghiarilor de a încerca să iasă din criză pe picioarele lor, aplicând la sânge un program ambiţios, dar costisitor din punct de vedere social, este lăudabilă. Doar că toate aceste frământări au lăsat cicatrici în rândul populaţiei şi au crescut cota electorală a politicilor ultraconservatoare şi naţionaliste. Procentul destul de mare pe care formaţiunea naţionalistă Jobibk l-a obţinut în alegeri se poate explica şi prin prisma frământărilor economice şi sociale. Iar convulsiile naţionaliste nu au ocolit nici România. Când Jobbik organiza şedinţe de lucru în Transilvania, autorităţile româneşti erau prea ocupate ca să ia aminte şi să sancţioneze ceea ce se poate considera ca fiind un derapaj", scrie preşedintele Senatului.

Geaonă apreciază că UE este nevoită să intervină în acest caz, deoarece tot ceea ce este considerat derapaj de către majoritatea predominantă a opiniei publice europene trebuie sancţionat fără întârziere. "Altfel, vom asista cu toţii, pasivi şi neputincioşi, la crearea unei doctrine post-Trianon, desuetă şi potenţial periculoasă, în egală măsură pentru construcţia europeană, cât şi pentru vecinii maghiarilor. Tocmai pentru a evita aceste tensiuni inutile şi profund dăunătoare pentru relaţiile bilaterale am semnat în 2002 Parteneriatul Strategic dintre cele România şi Republica Ungară pentru Europa Secolului XXI. Am considerat întotdeauna că România şi Ungaria trebuie să meargă braţ la braţ pe drumul lor european, iar pentru aceasta este nevoie să îngropăm orice fel de secure a războiului", scrie Geaonă.

Preşedintele Senatului mai scrie că preambulul Constituţiei ungare, "care stipulează, în esenţă, că îi reprezintă pe toţi compatrioţii de origine maghiară de dincolo de graniţe" este considerat în mediile europene un amestec aproape iredentist în treburile interne ale altor state. "Nu cred că pericolul iredentismului mai poate fi real în secolul XXI şi în condiţiile în care suntem cu toţii membrii ai UE. Însă discuţia este valabilă şi ea trebuie tratată serios. Pericolul cel mai mare este că astfel se încurajează frustrarea, în primul rând economică şi financiară, a maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei. Când viaţa este tot mai scumpă, când veniturile scad, când puterea de cumpărare este diminuată, când calitatea vieţii este afectată, maghiarilor din statele vecine li se oferă o soluţie simplă: în loc să caute soluţii colective, pot face apel la statul-mamă, care se angajează prin legea fundamentală să fie responsabil de soarta lor. De aici, uşa este deschisă la tot felul de măsuri şi interpretări care vor însemna în primul rând tensiuni în comunităţile naţionale. Soluţii nu prea sunt, altele decât o creştere a calităţii vieţii în toate statele vecine cu Ungaria, or statisticile Băncii Mondiale arată că statele din Europa de Est au toate cam aceeaşi creştere economică. Sigur, în continuare, noi suntem cumva încă în coada plutonului", scrie Geoană.