Geoană s-a întâlnit cu vicepreşedintele Chinei şi cu liderii elveţian şi polonez la Kiev

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, preşedintele Senatului a transmis, la Summitul "Utilizarea sigură şi inovativă a energiei nucleare", dedicat siguranţei exploatării energiei nucleare, un mesaj de prietenie, solidaritate şi compasiune poporului ucrainean, în amintirea tragediei de la Cernobîl, care a avut loc acum 25 de ani.

Mircea Geoană a reiterat faptul că atât România, cât şi întreaga Uniune Europeană, trebuie să acorde o mai mare atenţie siguranţei nucleare. În acest sens, el a salutat iniţiativa preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, de a elabora un mecanism revizuit de teste şi verificare a centralelor nucleare în funcţiune la nivel european (stress tests) deschise evaluării tuturor specialiştilor din domeniu, inclusiv cu vecinii UE.

Preşedintele Senatului a anunţat în cadrul Summit-ului aderarea României la Declaraţia de la Kiev pe tema siguranţei nucleare. În declaraţie, semnatarii reiterează importanţa identificării lecţiilor învăţate şi a experienţelor generate de asemenea incidente pentru atingerea celor mai înalte standarde în exploatarea energiei nucleare şi întărirea necesară a cooperării internaţionale în domeniul siguranţei nucleare. Declaraţia de la Kiev îndeamnă statele care desfăşoară programe nucleare să aloce resurse suficiente pentru asigurarea funcţionării corecte a autorităţilor ce reglementează exploatarea energiei nucleare. Pe de altă parte, Mircea Geoană a declarat că România salută organizarea conferinţelor ministeriale pe tema lecţiilor învăţate în urma evenimentelor de la Fukushima, organizată de AIEA la Viena în perioada 20-24 iunie, şi cea propusă de Secretarul General al ONU pe tema siguranţei energetice, la mijlocul lunii septembrie la New York.

România a contribuit alături de alţi donatori la fondul deschis pentru finalizarea lucrărilor de la sarcofagul reactorului 4 de la Cernobîl, lucrări care vor face ca reactorul să fie considerat sigur din punct de vedere al exploataţiei nucleare.

Totodată, informează comunicatul citat, preşedintele Senatului României a avut şi o întâlnire bilaterală cu Li Keqiang, vicepremierul Chinei, cu care a discutat despre întărirea parteneriatului strategic între China şi România şi promovarea unei relaţii mai strânse şi a unei colaborări în plan economic şi social. Li Keqiang a arătat că ţara sa va continua să întărească relaţiile economice cu România, iar investitorii chinezi vor căuta sprijinul guvernului român pentru întărirea schimburilor comerciale.

Li Keqiang l-a invitat pe Mircea Geoană să facă în acest an o vizită oficială în China şi şi-a exprimat speranţa că relaţiile bilaterale dintre cele două state se vor consolida. Mircea Geoană a afirmat că nu mai târziu de săptămâna trecută, în cadrul unei vizite oficiale a unei alte delegaţii chineze în România, condusă de Li Changchun, membru al Biroului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, s-au indentificat trei mari proiecte strategice de infrastructua în care cele două state pot colabora. Preşedintele Senatului a susţinut importanţa unei investiţii chineze în portul Constanţa, principalul port de la Marea Neagră de intrare în Europa a vapoarelor ce vin dinspre Asia de Sud-Est.

"De asemenea, Mircea Geoană a avut o serie de întâlniri cu Bronislaw Komorowski, preşedintele Poloniei, Micheline Anne-Marie Calmy-Rey, preşedintele Confederaţiei Elveţiene şi Zbigniew Kazimierz Brzezinski, şeful delegaţiei prezidenţiale a SUA, cu care a discutat atât probleme aflate pe agenda europeană şi transatlantică, Politica Agricolă Comună şi nevoia ca România şi Polonia să găsească o formulă comună care să reprezinte interesele ambelor state în cadrul negocierilor europene. Totodată, preşedintele Senatului a atras atenţia asupra riscului de escaladare a violenţelor în Orientul Mijlociu, în special pe fondul problemelor financiare cu care se confruntă majoritatea statelor NATO", se mai arată în comunicatul citat.

La summit au mai participat reprezentanţi ai statelor membre UE, G8, Belarus, Organizaţia Naţiunilor Unite şi Comisia Europeană, precum Jose Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene, Ban Ki-moon, Secretarul General al ONU, Yukiya Amano, directorul general al AIEA, Pal Schmitt, preşedintele Ungariei, Ivo Josipovici, preşedintele Croaţiei, Serghei Ivanov, vicepremierul Rusiei, Francois Fillon, primul-ministru al Franţei, Iveta Radicova, prim-ministru al Slovaciei, Josef Prall, vicecancelarul Austriei, Karen Ellis, ministrul pentru Resurse Naturale din Canada şi Christopher Huhne, ministrul energiei şi schimbărilor climatice din Marea Britanie.