Gitenstein: Este îmbucurător că puterea şi opoziţia fac propuneri pentru Constituţie

"Întrebarea adevărată, atunci când te gândeşti la articolul 44 sau la amendarea legislaţiei, este că şi în SUA, şi în UK, şi în Ungaria şi în majoritatea statelor UE există o prezumţie de nevinovăţie. Nu poţi pur şi simplu să iei proprietatea cuiva nici în SUA, nici în Ungaria, nici în Portugalia. Nu poate să vină procurorul şi s-o ia. Este o prezumţie că proprietatea pe care o deţii, o deţii în mod legal.

Adevărata întrebare pentru un procuror este care este cuantumul de dovezi la care se schimbă sarcina probei. Dacă este un cuantum foarte ridicat, nu veţi confisca nicio avere. În SUA este un cuantum destul de scăzut. Poate că trebuie să fie mai mare în România. Dar nu mult mai mare, pentru că dacă este mult mai mare confiscarea averii devine imposibilă", a spus ambasadorul.

El a adăugat că SUA sunt interesate direct de articolul 44 din proiectul de revizuire a Constituţiei şi motivul este că aceste dispoziţii sunt direct legate de problema corupţiei şi a statului de drept.

"Cred că semnul foarte bun este că acum atât opoziţia cât şi puterea fac propuneri. Pentru a modifica Constituţia este nevoie de o majoritate largă, şi deci va trebui lucrat cu ambele părţi. Eu încurajez ambele părţi să nu facă din acest subiect unul critic. Şi, la fel, încurajez Parlamentul şi CC să găsească un teren comun", a spus el.

Ambasadorul a vorbit şi despre importanţa separaţiei puterilor în stat, apreciind că în virtutea acestui principiu este necesar un concens între Parlament şi CC atunci când cele două instituţii se află pe poziţii diferite.

"Acum, eu fac parte din vechea şcoală americană şi în vechea şcoală americană avem o teorie despre separarea puterilor în stat. (...) Este important ca atunci când CC dă o decizie - cum a dat avizul privind revizuirea Constituţiei - iar Parlamentul şi CC par a fi pe poziţii diferite, incumbă celor două instituţii să găsească un numitor comun", a mai spus el.

De asemenea, ambasadorul a apreciat că în contextul deciziei UE din 2005, parlamentul va trebui să se decidă dacă România va fi singura ţară din Uniune care nu va implementa această decizie-cadru. "Ceea ce evident pentru investitorii americani nu ar fi o decizie bună", a adăugat el.