Gorghiu: Sper ca speţa domnului Şova să nu fi creat un precedent extrem de periculos

Alina Gorghiu a afirmat, vineri, într-o conferinţă de presă la Ploieşti, că de peste două luni PSD şi preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, "joacă o farsă cetăţenilor din România care privesc la un spectacol foarte ieftin", Gorghiu referindu-se la situaţia privind cererea DNA referitoare la senatorul Dan Şova.

În acest context, Gorghiu a susţinut că "deblocarea" situaţiei de la Senat ţine de preşedintele acestei camere, care ar trebui să constate că numărul de voturi exprimat în cazul lui Dan Şova "a fost necesar şi suficient pentru a se aproba solicitarea DNA".

"De două luni opoziţia face demersuri nu pentru că este vorba de domnul Şova sau alt nume, ci pentru că este vorba de încălcări sistematice, constante ale Constituţiei României şi încercăm să repunem în normalitate această situaţie incredibilă de la Senat. Din punctul meu de vedere, problema în care Senatul României se află are o deblocare pe care poate preşedintele Senatului, Tăriceanu, să o adopte de urgenţă: să redacteze hotărârea prin care constată că numărul de voturi a fost necesar şi suficient pentru a se aproba solicitarea DNA de a se merge cu cererea de arestare în faţa instanţei de judecată. O să îi rog pe toţi să nu cadă în capcana pe care încearcă domnul Tăriceanu să o transmită în spaţiul public, că parlamentarii arestează alţi parlamentari, că sunt abuzuri peste abuzuri. Îi cer ca, dacă sunt abuzuri, să le sesizeze organelor competente. Nu cred că noi suntem cei care ar trebui să modifice legislaţia permanent dacă există un abuz într-un dosar sau altul. Aceste lucruri le analizează instanţa de judecată, nu parlamentarul. Aş vrea să cred că găsim o soluţie săptămâna următoare, luni, marţi cel târziu, la acest blocaj voit, cu rea credinţă, în opinia mea, al PSD-ului şi al şefului Senatului", a afirmat Gorghiu.

Ea a adăugat că îşi doreşte ca ceea ce s-a întâmplat în cazul lui Dan Şova cu privire la cererea DNA să nu reprezinte "un precedent periculos".

"Sper că această speţă a domnului Şova să nu fi creat un precedent extrem de periculos. Mi-aş dori că cred că cetăţenii PSD nu au regim special faţă de ceilalţi cetăţeni ai României", a spus Gorghiu.

În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni "pentru", 67 "împotrivă", iar cinci voturi au fost anulate.

Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului "cu votul secret al majorităţii membrilor săi", deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului "se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră". Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

PNL a sesizat, în 23 aprilie, Curtea Constituţională, arătând că "Senatul trebuia să-şi asume decizia prin care încuviinţează ori nu reţinerea şi arestarea preventivă a senatorului în cauză".

Curtea Constituţională (CC) a stabilit, în 6 mai, în urma analizării sesizării PNL, că hotărârea Senatului în cazul solicitării DNA de încuvinţare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova este neconstituţională.

CC arăta, într-un comunicat de presă, că în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, s-a constatat că Hotărârea Senatului din 25 martie 2015 în cazul lui Dan Şova este neconstituţională, întrucât a fost adoptată în temeiul unor dispoziţii legale şi regulamentare care contraveneau prevederilor articolului 76 alineatul 2 din Constituţie.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Hotărârea Senatului în cazul solicitării DNA de încuvinţare a reţinerii şi arestării lui Dan Şova ridică problema caracterului loial al colaborării între instituţiile statului, potrivit motivării Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că respectiva decizie încalcă legea fundamentală.