Grecia, România, Polonia şi Lituania vor un tratament special pentru apărare în cadrul normelor UE

Miniştrii de finanţe ai UE vor începe sâmbătă discuţiile privind modul de modificare a normelor fiscale pentru a le adapta la realitatea post-pandemică a datoriei publice ridicate şi la investiţiile mari necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.

Într-un document pregătit pentru reuniune, cele patru ţări susţin că normele UE, concepute iniţial pentru a limita împrumuturile guvernamentale în vederea protejării valorii euro, ar trebui să contribuie, de asemenea, la răspunsul la riscurile la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a UE.

"Grija pentru binele comun, care este libertatea şi securitatea înţeleasă în sens larg, necesită o schimbare imediată în ceea ce priveşte tratamentul cheltuielilor de apărare ale statelor membre individuale", au scris cele patru ţări într-un document comun, consultat de Reuters.

Germania se opune identificării unor sectoare individuale care ar trebui să beneficieze de un tratament special în cadrul normelor, însă Comisia a arătat o oarecare înţelegere pentru o astfel de abordare.

"Este timpul să includem cheltuielile pentru apărare în acest tablou", a declarat la începutul acestei săptămâni comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, adăugând că discuţia privind modificarea regulilor UE privind datoriile ar trebui să fie "fără tabuuri".

"De la crearea zonei euro, ţările europene au acumulat un deficit de 1.300 de miliarde de euro în ceea ce priveşte cheltuielile de apărare, faţă de obiectivul de 2% din PIB (din cheltuielile cerute de statutul de membru NATO)", a spus Breton, într-o referire voalată la Germania, care a rămas mult timp în urma cerinţei NATO.

"Dacă fiecare ţară şi-ar fi îndeplinit obiectivele de investiţii în domeniul apărării, nivelul datoriei lor ar fi crescut cu cel puţin o duzină de puncte procentuale din PIB", a spus el.

Documentul a precizat că, pe termen scurt, în cazul în care ia în considerare măsuri disciplinare împotriva unei ţări care înregistrează un deficit peste limita de 3% din PIB impusă de UE, Comisia ar trebui să ia în considerare cheltuielile de apărare ale ţării respective ca factor de atenuare.

Pe termen mai lung, UE ar trebui să introducă o scutire de la plata deficitului, precum cea introdusă în 2011 pentru punerea în aplicare a reformei pensiilor, se arată în document.

O astfel de derogare permite unui guvern să se abată de la obligaţiile sale de reducere a deficitului dacă o reformă structurală pe care o implementează creşte costurile în prezent, dar se aşteaptă ca mai târziu să aducă economii şi o îmbunătăţire a finanţelor publice.