GRECO, rapoarte CRITICE la adresa României: Progrese insuficiente în combaterea corupţiei/ Secţia specială de investigare a magistraţilor, „o anomalie” în sistemul instituţional | DOCUMENTE

GRECO regretă lipsa progreselor României în privinţa măsurilor de combatere a corupţiei

România a înregistrat foarte puţine progrese în implementarea măsurilor de combatere a corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, precum şi în abordarea preocupărilor generate de controversata reformă a justiţiei, anunţă Grupul Statelor contra Corupţiei (GRECO), un organism al Consiliului Europei (CoE), în două rapoarte publicate marţi, remise MEDIAFAX.

GRECO îndeamnă autorităţile române să adopte măsuri determinate pentru a obţine progrese tangibile cât mai curând posibil. În acest context, GRECO salută faptul că pe 4 iunie premierul României a anunţat intenţia de a abandona controversatele reforme judiciare.

Într-un raport privind conformarea, în care sunt analizate progresele în implementarea măsurilor recomandate în 2015 pentru prevenirea corupţiei în cazul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, GRECO a concluzionat că România s-a conformat în totalitate doar în cazul a patru dintre cele 13 recomandări, implementând parţial trei şi neimplementând şase. Într-un raport de urmărire a situaţiei, care evaluează conformarea cu recomandările formulate în raportul ad hoc referitor la reforma judiciară pregătit prin procedură de urgenţă în 2018, GRECO a observat că autorităţile române au aplicat doar una dintre cele cinci recomandări.

În privinţa parlamentarilor, GRECO notează că autorităţile române nu au revizuit încă, aşa cum se solicita, regulile şi practicile procesului legislativ. În pofida apelului GRECO de limitare a utilizării procedurilor de urgenţă la situaţii excepţionale, autorităţile au continuat să recurgă la acestea pentru a adopta amendamente legale importante.

Alte lipsuri se referă la faptul că nu a fost instituit niciun mecanism eficient de aplicare a codului de conduită a parlamentarilor şi că scopul incriminării situaţiilor de conflict de interese rămâne limitat.

"În privinţa reformelor din sistemul judiciar, GRECO avertizează că cele mai recente tentative ale autorităţilor române de a reduce perioada de prescriere pentru anumite fapte de corupţie, dacă vor deveni legi, ar submina grav lupta împotriva corupţiei. Adoptarea de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a Planului de integritate din domeniul judiciar introduce unele măsuri prin care creşte gradul de conştientizare în combaterea corupţiei, dar este necesară consolidarea rolului şi eficienţei persoanelor care deţin funcţii de conducere la instanţe şi la Parchetele judiciare", precizează GRECO, denunţând şi lipsa de acţiuni în sensul introducerii unor criterii obiective de selecţie în numirea şi revocarea procurorilor şi în sensul creşterii rolului CSM în aceste proceduri.

"De asemenea, GRECO regretă că recentele amendamente legislative şi deciziile Curţii Constituţionale au sporit rolul Executivului în numirea procurorilor de rang înalt. De fapt, consecinţele amendamentelor legislative referitoare la procurorii de rang înalt din România reprezintă o problemă care stârneşte preocupări serioase pentru GRECO. Atacurile continuate ale actorilor politici asupra procurorilor de rang înalt, demiterea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi încercarea de revocare procurorului general amplifică suspiciunile referitoare la obiectivele reale ale acestor amendamente, adoptate prin proceduri urgente care nu respectă standardele în materie de stat de drept", subliniază GRECO.

"Ţinând cont de faptul că nivelul redus de conformare a României este «în general nesatisfăcător», ţara va face în continuare obiectul procedurii privind neconformarea. GRECO a cerut ca autorităţile române să retransmită informaţii despre progresele înregistrate până pe 30 iunie 2020", subliniază GRECO.

Concluziile Raportului interimar privind conformarea

"GRECO trage concluzia că România a implementat satisfăcător sau a abordat în mod satisfăcător patru din cele 13 recomandări conţinute în Raportul celei de-a patra runde de evaluare. Alte trei recomandări sunt implementate parţial, iar şase rămân neimplementate", se arată în raport.

"În privinţa membrilor Parlamentului, există foarte puţine progrese de la adoptarea raportului de conformare: nu a apărut nicio revizuire în privinţa regulilor şi practicilor procesului legislativ. (...) GRECO exprimă preocupare privind continuarea tensiunilor politice în România din cauza reformelor din sistemul judiciar, cu potenţiale consecinţe negative asupra combaterii corupţiei", adaugă organizaţia, subliniind că "nivelul de conformare a României cu recomandările rămâne în general nesatisfăcător".

"GRECO invită autorităţile din România să autorizeze, cât de curând posibil, publicarea raportului, să traducă raportul în limba naţională şi să publice această traducere".

Raport de urmărire a situaţiei, care evaluează conformarea cu recomandările formulate în raportul ad hoc

"În raportul ad hoc, GRECO reitera recomandarea din a Patra Rundă de Evaluare în sensul îmbunătăţirii transparenţei procesului legislativ prin dezvoltarea în continuare a regulilor dezbaterilor publice, consultări şi audieri (...); prin evaluarea practicilor şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a se asigura că proiectele de lege, amendamentele la aceste proiecte, agendele şi rezultatele reuniunilor comisiilor sunt dezvăluite în timp util şi că sunt alocate termene corespunzătoare pentru prezentarea amendamentelor; prin adoptarea măsurilor corespunzătoare astfel încât procedurile de urgenţă să se aplice ca excepţie, într-un număr limitat de cazuri. GRECO aminteşte că, potrivit celui mai recent Raport interimar de conformare, adoptat pe 20 iunie 2019, această recomandare încă nu a fost implementată", se arată în raport.

"GRECO a tras concluzia că această recomandare nu a fost implementată: - noua Secţie specială pentru investigarea infracţiunilor din sistemul judiciar. În Raportul ad hoc, GRECO a recomandat ca înfiinţarea Secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din sistemul judiciar să fie abandonată. GRECO aminteşte că a considerat crearea Secţiei speciale a procurorilor pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar drept unul dintre cele mai controversate amendamente; a fost percepută ca fiind o anomalie în sistemul instituţional existent, care poate conduce la conflicte de juridicţie, poate fi utilizată greşit şi poate face obiectul unor interferenţe în procedurile justiţiei penale", subliniază GRECO.

"Problemele prezentate referitoare la reformele din sistemul judiciar trebuie percepute în contextul mai larg al controversatelor reforme din sistemul judiciar din România, care continuă să genereze preocupări serioase la nivel naţional, în rândul societăţii civile şi comunităţii internaţionale. GRECO notează că doar una dintre cele cinci recomandări specifice formulate în raportul ad hoc a fost aplicată, iar celelalte patru nu au fost aplicate. (...) GRECO salută faptul că pe 4 iunie premierul României a anunţat intenţia de a abandona controversatele reforme judiciare şi încurajează autorităţile române să aplice în totalitate recomandările GRECO fără întârzieri. GRECO notează progresele înregistrate în privinţa eliminării incompatibilităţilor pentru judecători şi procurori, adică faptul că nu pot desfăşura alte activităţi, în afara celor în domeniul învăţământului superior şi funcţiilor didactice. De asemenea, GRECO recunoaşte că au fost luate de către autorităţi unele măsuri iniţiale pentru abordarea problemei pensionării anticipate a procurorilor şi judecătorilor şi asupra efectelor. În cea mai mare parte a preocupărilor, nu au fost obţinute rezultate tangibile", concluzionează raportul.

"GRECO are o preocupare specială din cauza faptului că recomandarea de abandonare a înfiinţării Secţiei de investigare a infracţiuni din sistemul judiciar a fost ignorată total. Noua legislaţie include anumite amendamente, printre altele, referitoare la numirea şi revocarea procurorilor de rang înalt, la independenţa funcţională a procurorilor, la responsabilitatea personală a judecătorilor şi procurorilor, care, luate împreună, reprezintă ameninţări grave la adresa independenţei justiţiei din România", subliniază GRECO.

"Scopul procedurii ad hoc prevăzută în Regula 34 a Regulamentului procedural GRECO, de a clarifica şi analiza reformele legislative din domeniul judiciar în România, a fost atins, iar GRECO şi-a formulat poziţia în această privinţă. În contextul faptului că problemele acoperite de actualul raport sunt relevante în special pentru temele examinate în a patra rundă de evaluare, GRECO decide să încheie actuala procedură ad hoc şi să continue evaluarea modului de conformare a României cu recomandările conţinute în Raportul ad hoc prin Procedura de conformare din Runda a patra în privinţa României. Prin urmare, GRECO îl invită pe şeful delegaţiei României să transmită informaţii suplimentare privind recomandările (...) până pe 30 iunie 2020 (...). GRECO invită autorităţile din România să autorizeze, cât de curând posibil, publicarea acestui raport, să îl traducă în limba naţională şi să pună la dispoziţie traducerea", concluzionează raportul.