Grindeanu, despre problemele cu PNRR: În componenţa unor consilii erau membri de partid, nu din PSD

Întrebat despre problemele apărute cu cererea de plată numărul 3, Sorin Grindeanu a spus joi că „una din bornele de pe cererea de plată a fost că la cinci companii - CNAIR, CNIR, Metrorex, CFR-SA şi CFR-Călători - să se aplice acea ordonanţă 109. La trei dintre ele, Comisia n-a avut ce să comenteze. La CNAIR, la CFR SA (CFR Infrastructură, cum o ştie toată lumea), şi CFR Călători. A avut de comentat - ca obiecţii, ca să spun aşa - la două dintre ele: la Metrorex şi la CNIR. De ce? Nu că nu s-a respectat legea, ca să fiu foarte clar, ci că în componenţa acelor consilii sunt şi membri de partid. Eu am mers la Bruxelles, mi-au spus că eu sunt dispus să-mi dau demisia dacă găsesc un membru PSD. Şi pe loc mi-o dădeam. Nu e niciun membru PSD şi nu despre ei era vorba”.

Potrivit ministrului Transporturilor, cei care aveau această calitate erau la celelalte trei companii în discuţie.

„Nu e ilegal să fii membru de partid şi să fii membru în Consiliul de Administraţie. Doar că cei de la Comisia au spus că ar încălca anumite principi ale OECD. Eu i-am chemat pe cei trei şi le-am spus că mă aştept în cel mai scurt timp să-şi dea demisia. Au făcut acest lucru”, a replicat Grindeanu.

El adaugă că nu se vor pierde banii din PNRR.

„Dar nu riscă nimeni să pierdă aceşti bani. Eu cred că în ultimele zile s-a explicat foarte bine. Şi dacă vă uitaţi, şi chiar v-aş ruga să vă uitaţi, o să vedeţi că din acel cred că un miliard, care e suspendat, nu s-a pierdut, cele amintite de mine mai devreme, cu cele două consilie de administraţie, unde şi-au dat demisia membrii PNL din cele două, şi Metroul de la Cluj, sunt vreo 70 de milioane, 70 şi ceva de milioane... dintr-un miliard. Ştiţi cât e în alte părţi? Ştiţi cât e acea problemă cu micro-întreprinderile, cu impozitul? Vreo 400 de milioane de euro. Ştiţi cât e chestiunea legată de consiliile de administraţie de la alt minister? 300 de milioane. Eu am rezolvat această problemă chemând pe cei care sunt membrii de partid să-şi dea demisiile. Repet, am mers la Comisie şi am mers de două ori şi am spus că îmi voi da demisia dacă găsesc vreun membru PSD. Eu sunt membru PSD. Asta nu înseamnă - şi ţin să spun şi să fiu cât se poate de corect - asta nu înseamnă că este ilegal. Oamenii cei care au mers la un concurs pe care l-au luat, nu l-a ţinut ministerul acel concurs. Pe 109 îţi vine o firmă din afară care recrutează şi care selectează, nu Ministerul. Doar că cei de la Comisie au zis, dom'le, ştim că nu s-a încălcat legea, absolut de acord, doar că noi am vrut şi principiile OECD. Ok, eu am avut noroc, pentru că în mod normal puteau să spună, dom'le, nu-mi dau demisia şi dacă mă demiteţi vă dau în judecată şi câştigă. Să ştiţi că vor câştiga. Ei au acceptat, eu le mulţumesc că au acceptat să facă acest pas”, a mai spus Grindeanu.

Comisia a propus suspendarea parţială a plăţii, în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a îndeplini jaloanele sau ţintele restante. Nu este precizată nicio sumă.

Comisia a transmis marţi că a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a celor şase ţinte şi a 62 din cele 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în valoare de 2 miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al programului NextGenerationEU.

Cea de-a treia cerere de plată acoperă etape importante din realizarea a 37 de reforme şi a 17 investiţii care vor genera schimbări pozitive pentru cetăţenii şi întreprinderile din România în următoarele domenii: tranziţia verde şi digitală, transportul durabil, renovarea energetică, regimurile fiscale şi de pensii, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul şi cultura, asistenţa medicală, reformele sociale, buna guvernanţă, educaţia şi managementul apei, al deşeurilor şi al pădurilor.

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:

- Stimularea eficienţei energetice în industrie: a intrat în vigoare cadrul legislativ care introduce măsuri de facilitare a investiţiilor în eficienţa energetică din industrie. Printre altele, această reformă elimină obstacolele din calea contractelor de performanţă energetică, introduce supravegherea pieţei şi aplicarea standardelor de eficienţă energetică, precum şi noi standarde pentru instrumentele financiare verzi.

- Reforma sistemului public de pensii: a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care stabileşte că pensiile speciale vor fi calculate pe baza principiului contributivităţii, a vechimii în profesie şi a reajustării procentului aferent veniturilor obţinute. Conform principiului contributivităţii, valoarea pensiilor va depinde de suma contribuţiilor plătite în timpul vieţii profesionale.

- Investiţii pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a parcului imobiliar existent: au fost semnate contracte de renovare în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice şi contracte de renovare integrată (consolidare seismică şi eficienţă energetică) a clădirilor publice.