Guvern, despre asumarea răspunderii pe legea bugetului: Parlamentul poate depune moţiune de cenzură

Guvernul a transmis Curţii Constituţionale punctul de vedere privind conflictul juridic de natură constituţională sesizat de Parlament privind adoptarea legii bugetului prin angajarea răspunderii de către Executiv.

Instituţia invocă o decizie a CCR care arată că angajarea răspunderii are în vedere adoptarea "în condiţii de maximă celeritate" a unor măsuri urgente dintr-un domeniu de maximă importanţă.

"Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmăreşte ca acesta să fie adoptat în condiţii de maximă celeritate, conţinutul reglementării vizând stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de maximă importanţă, iar aplicarea acestora trebuie să fie imediată. [...] Prin urmare, chiar dacă la prima vedere posibilitatea angajării răspunderii nu este supusă niciunei condiţii, oportunitatea şi conţinutul iniţiativei rămânând teoretic la aprecierea exclusivă a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru că exclusivitatea Guvernului este opozabilă numai Parlamentului, şi nu Curţii Constituţionale ca garant al supremaţiei Legii fundamentale”, potrivit deciziei CCR.

Totodată, Executivul argumentează că parlamentarii au avut posibilitatea de a depune amendamente la proiectul de lege dar şi să depună o moţiune de cenzură.

"Potrivit art.114 din Constituţie parlamentarii au posibilitatea depunerii de amendamente la proiectul de lege, precum şi posibilitatea demiterii Guvernului pe calea moţiunii de cenzură. Această instituţie constituţională determină, în esenţă, ca decizia de continuare a procesului legislativ în cele două Camere cu privire la acest proiect să fie condiţionată de poziţia şi decizia Parlamentului, exprimată cu prilejul angajării răspunderii Guvernului . Parlamentarii îşi exercită competenţa, respectiv dreptul de iniţiativă legislativă, prin depunerea de amendamente la legea bugetului de stat. Înregistrarea amendamentelor este parte a dreptului la iniţiativă legislativă, conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale. Guvernul acceptând unele amendamente depuse în procedură parlamentară validează contribuţia Parlamentului la adoptarea legii aflate în procedură de angajare a răspunderii", conform punctului de vedere transmis de Guvern.

Totodată, Cabinetul condus de Ludovic Orban face referire la o decizie a CCR care arată că "Parlamentul este şi rămâne unica autoritate legiuitoare şi în cazul asumării răspunderii de către Guvern, întrucât procedura asumării răspunderii de către Guvern se derulează în faţa camerelor reunite ale Parlamentului şi se desfăşoară sub supravegherea şi controlul forului legislativ suprem, care are la îndemână, în virtutea prevederilor constituţionale exprese ale art.114 alin.(2), posibilitatea demiterii Guvernului printr-o moţiune de cenzură”.

Executivul apreciază că autorii sesizării critică în realitate procedura adoptării legilor bugetare "contrar prevederilor constituţionale privind legiferarea, ceea ce se converteşte într-un viciu de neconstituţionatitate extrinsecă ce poate face obiectul controlului de constituţionalitate", cererea de neconstituţionalitate fiind inadmisibilă.

Astfel, Guvernul susţine că nu există un conflict juridic de natură constituţională generat de procedura angajării răspunderii Guvernului asupra legilor bugetare în temeiul art.114 din Constituţie.

Curtea Constituţională a fost sesizată de preşedinţii celor două Camere ale Legislativului cu privire la posibilul conflict juridic dintre Guvern şi Parlament pe legea bugetului de asigurări sociale şi legea bugetului de stat pe anul 2020. CCR a stabilit data de 10 ianuarie ca termen până la care instituţiile pot transmite punctele de vedere.

Termenul pentru şedinţa de judecată va fi stabilit la o dată ulterioară.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, pe 23 decembrie, în plenul reunit al Parlamentului, că Guvernul îşi asumă răspunderea pe Legea bugetului de stat pentru 2020 şi pe Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor.