BILANŢ  Guvernarea PNL (2019-2023): Orban, Cîţu şi Ciucă, premieri liberali în vremuri de pandemie, inflaţie şi război

Ludovic Orban (2019-2020) - premierul care a gestionat pandemia 

Ludovic Orban a fost primul premier liberal din cel de-al doilea mandat al preşedintelui Klaus Iohannis (şi primul din timpul preşedinţiei sale). 

Născut pe 25 mai 1963, de profesie inginer, de religie unitariană, fost ministru al Transportului în guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu între 2007 şi 2008, Orban a guvernat între 4 noiembrie 2019 şi 7 decembrie 2020.

El a devenit premier după demiterea cabinetului premierului PSD, Viorica Dăncilă, printr-o moţiune de cenzură. 

Ludovic Orban promitea o perioadă de prosperitate şi liberalism pentru România după trei ani dificili de guvernare PSD, 2017-2019 fiind amintiţi pentru proteste, scandaluri, corupţie şi încercările lui Liviu Dragnea de a scăpa de condamnare pentru infracţiuni.  

Orban păşea la guvernare cu o echipă impresionantă de miniştri liberali cu experienţă politică şi profesională: Raluca Turcan ca vicepremier, Virgil Popescu la Economie,  Lucian Bode la Transport, Florin Cîţu la Finanţe, Cătălin Predoiu la Justiţie, Victor Costache la Sănătate,  Marcel Vela la Interne, Marcel Boloş la Investiţii Europene. De asemenea, guvernul său mai includea doi independenţi - Bogdan Aurescu la Externe şi Nicolae Ciucă la Apărare. 

Guvernarea lui Ludovic Orban avea să se axeze pe reformele economice, rectificări bugetare, investiţii publice, dar primul pas era organizarea alegerilor anticipate pentru a asigura consolidarea majorităţii parlamentare de către Partidul Naţional Liberal după ce Partidul Social Democrat a dominat clasa politică din 2012.  

Conflictele cu PSD au continuat, cabinetul lui Orban fiind demis în urma moţiunii de cenzură, dar a fost reinstalat la loc de preşedinte. 

În februarie 2020, coronavirusul declanşat în Wuhan, China, s-a răspândit în România.

Ca urmare, preşedintele Klaus Iohannis a decretat instituirea stării de urgenţă din 16 martie 2020, iar Ludovic Orban a gestionat cea mai gravă criză umanitară care a avut loc în România de la Al Doilea Război Mondial încoace. 

Au fost impuse măsuri considerate dure de către populaţie pentru combaterea infectării - declaraţia pe propria răspundere şi purtarea obligatorie a măştii sanitare în spaţiul public, au fost asigurate cantităţi mari de dezinfectanţi pentru mâini şi suprafeţe şi a pornit o amplă campanie de preluare a pacienţilor infectaţi cu coronavirus cu izolete şi carantinarea acestora, precum şi testarea preventivă prin recoltarea exudatului nazal. 

Şcolile, restaurantele, hotelurile, instituţiile publice, muzeele, magazinele din mall-uri, şantierele de construcţii, fabricile, sălile de sport şi saloanele au fost închise şi milioane de români şi-au pierdut locurile de muncă, fiind nevoiţi să se reprofileze. Numai restaurantele fast-food în regim de Drive-throug, lanţurile de supermarket şi benzinăriile au rămas deschise. 

Elevii şi profesorii au efectuat cursurile de acasă, învăţământul online fiind desfăşurat pentru prima dată în România la scară naţională. 

Lucrătorii din sectorul terţiar (gulerele albe) din domenii precum IT, învăţământ, cercetare, jurnalism şi comerţul electronic au intrat în telemuncă. Videochatul a luat amploare. Din cauza şomajului şi situaţiei economice din România, după trei ani de pandemie, numărul lucrătorilor din industria videochatului a crescut la 400,000. 

Starea de urgenţă s-a încheiat pe 15 mai 2020, iar de atunci până în ianuarie 2023, România a intrat în stare de alertă epidemiologică. 

În perioada pandemiei de SARS-COV2, peste 3 milioane de locuitori ai români s-au infectat, din care au decedat 68,193. 

Guvernarea Orban a rămas în memoria colectivă a românilor pentru declaraţiile  Raed Arafat, fondatorul SMURD şi secretarul de stat foarte precaut care susţinea prelungirea stării de urgenţă. 

Arafat a fost personalitatea care s-a evidenţiat cel mai mult în perioada stării de urgenţă. Victor Costache, ministrul Sănătăţii, şi-a dat demisia în plină epidemie de coronavirus, iar portofoliul său a fost preluat de  Nelu Tătaru.

Orban a demisionat din funcţia de premier în decembrie 2020 ca urmare a rezultatelor slabe obţinute de PNL la alegerile parlamentare, dar a devenit preşedintele Camerei Deputaţilor. În 2021, Orban a candidat pentru un nou mandat de lider al PNL şi s-a înfruntat cu Florin Cîţu. Orban a susţinut o platformă liberală conservatoare, subliniind angajamentul său faţă de valorile tradiţionale şi respingând ceea ce el a numit drept progresism neo-marxist. 

Ludovic Orban a fost învins de Florin Cîţu şi a demisionat din partid, cât şi din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.  

În noiembrie 2021, conducerea PNL l-a expulzat pe Orban din partid. El a înfiinţat un nou partid de centru-dreapta, Forţa Dreptei.  

Florin Cîţu (2020-2021) - premierul care s-a înfruntat cu inflaţia  

Născut pe 1 aprilie 1972, de profesie economist, dar şi blogger, fost ministru de Finanţe între 2019 şi 2020, Florin Cîţu a preluat guvernarea ce a purtat responsabilitatea gestiunii celui de-al doilea an de pandemie. 

Dacă în guvernul lui Ludovic Orban era numai PNL, guvernul lui Cîţu avea să devină unul de coaliţie, cu USR şi UDMR ca parteneri de guvernare. 

De la PNL, Lucian Bode devenea ministrul Internelor, Sorin Cîmpeanu -ministrul Educaţiei, Virgil Popescu - ministrul Energiei, Dan Vîlceanu - ministrul Finanţelor, Raluca Turcan - ministrul Muncii. 

De la UDMR, Kelemen Hunor a devenit vicepremier, Barna Tánczos a fost nominalizat la Mediu, Attila Cseke la Dezvoltare, Eduard Novak la Sport. 

De la USR, Dan Barna a devenit vicepremier,  Ciprian Teleman la Cercetare, Claudiu Năsui la Economie, Cristian Ghinea la Investiţii Europene, Stelian Ion la Justiţie, Vlad Voiculescu la Sănătate şi Cătălin Drulă la Transport. 

USR s-a retras de la guvernare în septembrie 2021 după conflicte politice şi demiterea unor miniştri - Vlad Voiculescu şi Stelian Ion. 

Guvernarea sa a fost marcată de creşterea preţurilor la allimente, de criza energetică, de tensiunile cu partenerii de guvernare din USR şi de alegerile interne din PNL, avându-l drept adversar chiar pe fostul premier, Ludovic Orban. 

Guvernul Cîţu a dus o campanie naţională de vaccinare pentru prevenirea infectărilor, dar doar aproximativ 8 milioane de locuitori ai ţării s-au vaccinat cu ambele doze de vaccin anti-COVID. Implementarea certificatului verde a fost o măsură contestată de populaţie şi de partidul naţionalist AUR din opoziţie. 

Cîţu a continuat să ducă reforme economice, dar a stârnit controverse când a recunoscut că nu cunoaşte preţul franzelei din magazine, dar şi pentru că a fost arestat la New York City pentru că a condus un automobil sub influenţa alcoolului. 

Premierul rămâne în istorie pentru că a aprobat PNRR- Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care cuprinde o agendă ambiţioasă de reforme şi investiţii menite să atenueze efectele socioeconomice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Florin Cîţu a câştigat alegerile şi a devenit preşedintele partidului, dar Echipa câştigătoare nu a putut savura victoria că guvernul PNL-UDMR a fost demis printr-o moţiune de cenzură votată de PSD, AUR şi USR, cu un scor record -281 de voturi. 

România a intrat în cea mai gravă criză politică şi vreme de două luni a rămas fără guvern, chiar când fusese lovită de cel de-al patrulea val de infectări cu coronavirus. 

Criza politică a fost soluţionată după încheierea negocierilor cu PSD şi UDMR, rezultând un nou guvern de coaliţie. 

Cîţu a rămas preşedintele PNL şi şeful Camerei Senatului, dar şi-a pierdut ulterior ambele funcţii. 

Nicolae Ciucă  (2021-2023) - premierul care a combătut agresiunea Rusiei la distanţă 

Născut pe 7 februarie 1967, de profesie militar cu rang de general, veteran al războaielor din Afganistan şi Irak, Nicolae Ciucă a fost ministrul Apărării din 2019 până în 2021. 

După demisia lui Ludovic Orban, a îndeplinit mandatul de premier interimar până la numirea lui Florin Cîţu. 

După cea mai gravă criză guvernamentală din istoria României postdecembriste, Nicolae Ciucă a fost numit premier pe 25 noiembrie 2021, având de condus un guvern de coaliţie alcătuit din miniştri de la PNL, PSD şi UDMR.  

De la PSD, Alexandru Rafilă a preluat funcţia de ministru al Sănătăţii, Vasile Dîncu a preluat Apărarea,  Gabriela Firea a preluat portofoliul la un nou minister creat- Ministerul Familiei, Lucian Romaşcanu a preluat Ministerul Culturii, Sorin Grindeanu a devenit ministrul Transportului, Petre Daea avea să redevină ministrul Agriculturii ulterior etc. 

UDMR şi-a păstrat ministerele. 

Ulterior, Nicolae Ciucă a preluat şi funcţia de preşedinte al PNL după demisia lui Florin Cîţu. 

Guvernarea lui Ciucă avea să marcheze ieşirea României din criza pandemică şi începutul recuperării economice. 

Dar pe 24 februarie 2022, Federaţia Rusă condusă de Vladimir Putin a invadat şi bombardat Ucraina.

România a condamnat imediat acţiunile Rusiei, precum şi actele de genocid ale militarilor ruşi în Ucraina.

De asemenea, guvernul Ciucă a sprijinit sancţionarea economică drastică a Rusiei. 

Preşedintele Klaus Iohannis şi guvernul Ciucă, împreună cu ministrul Apărării Vasile Dîncu din PSD, au aprobat ajutorarea militară şi logistică a Ucrainei, prin livrarea cu piese de artilerie (obuziere 152mm M1981), muniţie, rachete Grad, 2000 de căşti de apărare, 2000 de veste antiglonţ, 11 spitale mobile, provizii de apă, alimente, medicamente şi combustibil, şi echipament în valoare de 3 milioane de euro. 

România, alături de Polonia, au ţinut  războiul de agresiune al Rusiei împotriva Occidentului la distanţă, întărind frontierele şi flancul de est al NATO, fiind aduse trupe suplimentare din Statele Unite ale Americii, Germania, Italia, Belgia şi Franţa. 

Guvernul a achiziţionat încă 32 de avioane F-16 şi a solicitat achiziţionarea a 54 de tancuri Abrams. 

Pe 26 august 2022, Ciucă a semnat contracte pentru programul de investiţii Anghel Saligny ca să favorizeze dezvoltarea aşezărilor rurale din România. 

Pe de altă parte, Ciucă şi miniştrii PNL din cabinetul său au fost acuzaţi de plagiat, dar şi de acte de autoritarism şi iliberalism din cauza schimbării legilor justiţiei şi propunerea de legi anti-ONG şi pedepse cu închisoarea a protestatarilor  pentru ultraj sau tulburarea liniştii publice. 

O altă controversă a fost activitatea ministrul afacerilor interne, Lucian Bode - când poliţiştii au fost scandalizaţi de salarii şi de modificarea legii pensiilor militare şi scandalul doctoratelor plagiate. 

Virgil Popescu a scandalizat opinia publică cu declaraţii că nu ar fi afectat de criza energetică. Deşi facturile la gaz, electricitate şi căldură au crescut, iarna 2022-2023 a fost blândă în România. 

Cel mai mare eşec al României în perioada guvernării lui Ciucă a fost respingerea de către Consiliul UE în procesul de aderare la spaţiul Schengen

În martie 2023, Ciucă l-a prezentat pe ION, consilierul virtual cu inteligenţă artificială, menit să monitorizeze chestiunile sociale şi să informeze guvernul despre opiniile populaţiei. 

Pe 12 iunie 2023, după patru săptămâni de greve şi manifestaţii desfăşurate de sindicatele din educaţie, Nicolae Ciucă a demisionat din funcţia de premier. 

Demisia sa marchează sfârşitul guvernării PNL, urmând ca Marcel Ciolacu să devină primul premier PSD după trei ani, şi de asemenea, al patrulea premier de centru stânga nominalizat de Klaus Iohannis.