”Legea Parteneriatului Public-privat, un proiect de act normativ extrem de aşteptat de către comunitatea de business din România, care asigură un cadru legislativ atractiv şi stabil, reprezentând un pilon important pentru finalizarea cu succes şi în termenul prevăzut a proiectelor de investiţii asumate”, a declarat, potrivit unui comunicat de presă remis Mediafax, ministrul Ilan Laufer.
Potrivit sursei citate, parteneriatul public-privat este una dintre principalele modalităţi alternative de finanţare a proiectelor strategice de interes naţional, prevăzută în Programul de Guvernare 2017-2020 în responsabilitatea Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi a Ministerului Finanţelor Publice.
”Modificarea Legii nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat a fost necesară din nevoia corelării legislative a prevederilor actului normativ cu legislaţia care reglementează modalitatea de atribuire a unor contracte de parteneriat public-privat precum şi a corelării cadrului legislativ cu legislaţia naţională şi europeană referitoare la datoria publică şi deficit. Modificarea cadrului legislativ actual a urmărit, astfel, corelarea prevederilor actuale cu cele cuprinse în cele trei legi – Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii”, se mai arată în comunicat.
Principalele modificări aduse Legii PPP se referă la includerea posibilităţii pentru partenerul public de a contribui la finanţarea realizării investiţiilor şi din resurse financiare publice, altele decât cel din fonduri europene, clarificarea mecanismului de analiză si aprobare a proiectelor de PPP şi a mecanismului de notificare la INS a proiectelor de PPP, precum şi la detalierea procesului de pregătire a proiectelor şi un accent mai bine conturat pe conceptul de „Value for Money” (eficienţă economică şi financiară). Alte modificări vizează promovarea proiectelor care demonstrează această eficienţă economică şi financiară chiar dacă sunt bilanţiere (on-balance sheet), transpunerea celor mai bune practici din domeniul PPP-urilor în ceea ce priveşte închiderea financiară a proiectului.
Alte modificări ce aduc clarificări cu privire la studiul de fundamentare, relaţia dintre partenerul public şi instituţiile finanţatoare, tipuri de drepturi ce pot fi constituite în favoarea societăţii de proiect etc.
În termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor elabora normele metodologice de aplicare, ce se aprobă prin hotărâre a Guvernului.