Guvernul ar putea adopta săptămâna viitoare OUG pe Codul adminstrativ

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a publicat, în transparenţă decizională, textul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) privind Codul administrativ al României.

Printre prevederile textului de OUG au rămas şi unele declarate neconstituţionale, precum pensiile speciale pentru aleşii locali.

"(2) Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, beneficiază de indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare. (3) Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin.(1) se acordă în limita a 3 mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40 % din indemnizaţia brută lunară aflată în plată. (...) (7) Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public", arată textul OUG.

De asemenea, potrivit sursei citate, hotărârile privind administrarea patrimoniului se adoptă cu majoritatea absolută a consilierilor locali în funcţie.

Vicepremierul şi ministrul Dezvoltării Daniel Suciu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că este posibil ca actul normativ să fie adoptat săptămâna viitoare de către Executiv.

„Asteptăm observaţiile şi definitivăm forma”, a explicat Suciu.

Guvernul motivează adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă făcând apel la "angajamentele constante şi termenele asumate de România în raport cu instituţiile Uniunii Europene, precum şi riscurile de suspendare a fondurilor aferente unor programe operaţionale ca urmare a neimplementării în termenele asumate în documentele strategice (ex. Acordul de Parteneriat încheiat cu Comisia Europeană) a unor măsuri de reformă a administraţiei publice, a căror reglementare nu mai poate fi amânată".

În forma proiectul de ordonanţă de urgenţă sunt o serie de reglementări cu privire la persoanele care au dreptul să aibă un cabinet sau cancelarie în subordine, printre care se numără primari, viceprimari, dar şi premierul, vicepremierul, ministrul sau secretarul din stat din cadrul Executivului.

„(1) Au dreptul la organizarea unui cabinet care funcţionează în cadrul instituţiilor pe care le conduc sau în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea: a) Prim-ministrul; b) viceprim-ministrul; c) ministrul de stat, ministrul şi ministrul delegat; d) secretarul general al Guvernului, secretarul general adjunct al Guvernului şi şeful Cancelariei prim-ministrului; e) consilier de stat, secretarul de stat şi subsecretarul de stat şi asimilaţii acestora din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, din cadrul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale; f) conducătorul organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu rang de secretar de stat; g) preşedintele consiliul judeţean; h) primarii; i) vicepreşedinţii consiliilor judeţene; j) viceprimarii”, potrivit textului pus în transparenţă decizională pe site-ul MDRAP.

De asemenea, proiectul de OUG conţine prevederi privind şi numărul maxim de posturi din cadrul cabinetului şi cancelariei:

„a) 18 posturi pentru cabinetul;

b) 12 posturi pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu, ministrului de stat;

c) 8 posturi pentru cabinetul viceprim-ministru fără portofoliu;

d) 8 posturi pentru cabinetul ministrului, secretarului general al Guvernului şi şefului Cancelariei prim-ministrului;

e) 8 posturi pentru cabinetul ministrului delegat;

f) 4 posturi pentru cabinetului secretarului general adjunct al Guvernului, secretarului de stat şi asimilatul acestuia din cadrul ministerelor şi aparatului de lucru al Guvernului şi consilierului de stat;

g) 4 posturi pentru cabinetul conducătorului de organ de specialitate la adminsitraţiei publice centrale, cu rang de secretar de stat;

h) 2 posturi pentru cabinetul subsecretarului de stat şi asimilatul acestuia din cadrul aparatului de lucru al Guvernului din cadrul ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

i) 13 posturi pentru cabinetul primarului general al municipiului Bucureşti;

j) 6 posturi pentru cabinetul preşedintelui consiliului judeţean şi primarilor municipiilor reşedintă de judeţ, precum ş pentru cancelaria prefectului; k) 2 posturi pentru cabinetele primarilor comunelor, oraşelor, respectiv municipiilor, altele decât cele prevăzute la lit. j), vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, viceprimarilor municipiilor reşedinţă de judeţ; l) un post pentru cabinetele viceprimarilor comunelor, oraşelor şi municipiilor, altele decât cele prevăzute la lit. k).

Asociaţia Municiilor din România (AMR) a transmis Guvernului că este de acord cu adoptarea în procedură de urgenţă a Codului administrativ, depunând şi câteva observaţii la actul normativ.

În noiembrie 2018, judecătorii CCR au admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi a Opoziţiei cu privire la introducerea pensiilor speciale şi articolul privind folosirea limbii minorităţilor în administraţia locală sunt neconstituţionale.

Totodată, şeful statului critica, în sesizarea admisă de Curtea Constituţională, şi introducerea pensiilor speciale pentru unii dintre aleşii locali, respectiv pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene. Preşedintele Iohannis mai argumenta că legea privind Codul administrativ a fost adoptată de Parlament cu încălcarea principiului bicameralismului.