Guvernul decide ca la alegeri şi referendum să fie două tabele, costuri de peste 40 mil lei

Guvernul s-a reunit, vineri seara, în şedinţă, pentru a decide noi reglementări cu referire la listele electorale permanente, tabelul electoral şi declaraţia pe propria răspundere faţă de exercitarea votului la referendumul privind Parlamentul unicameral.

Şedinţa a fost convocată în regim de urgenţă, după ce Guvernul a fost informat că judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au decis să suspende Hotărârea de Guvern 1.258/2009 privind modelul copiei de pe lista electorală permanentă, a modelelor tabelelor electorale şi a modelului declaraţiei pe propria răspundere, care vor fi folosite la alegerile prezidenţiale.

"Având în vedere faptul că, prin sentinţa civilă 372 de ieri (joi-n.r.), dată de către Curtea de Apel Bucureşti, s-a suspendat HG 1.258, Guvernul a hotărât astăzi să completeze HG 1259/2009 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 22 noiembrie 2009, în sensul în care sunt promovate modelul copiei după lista electorală permanentă, după tabelul pe care îl au secţiile de votare în care votează cei care nu au domiciliul în zona respectivă sau cei care votează pe baza urnei mobile să fie separat la referendum vis-a-vis de cel la alegerea preşedintelui", a declarat ministrul interimar al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga.

El a explicat astfel că votanţii vor semna două tabele, pentru alegeri şi referendum, iar persoanele care îşi exercită dreptul de vot în secţii speciale, în străinătate sau la urna mobilă vor completa două declaraţii pe propria răspundere prin care să ateste că nu au mai votat la acelaşi scrutin.

"Practic, în acest moment cine se prezintă la vot nu mai semnează pe un singur tabel, va semna două tabele: unul pentru alegerea preşedintelui - va primi buletinul de vot pentru alegerea preşedintelui - şi unul pentru referendum. Dacă votează în secţii speciale, în străinătate sau în urna mobilă, va completa două declaraţii pe proprie răspundere că nu a votat nici pentru referendum, nici pentru alegerea preşedintelui României", a spus Blaga.

Bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) a fost suplimentat cu puţin peste 4 milioane lei, la 6,5 milioane lei, pentru acoperirea cheltuielilor de organizare a referendumului privind Parlamentul unicameral, banii fiind alocaţi din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului.

Suplimentarea bugetului a fost decisă prin hotărâre de Guvern, aprobată în şedinţa de urgenţă a Cabinetului convocată vineri pe tema referendumului.

În urmă cu aproximativ trei săptămâni, Guvernul a adoptat două hotărâri care permit organizarea referendumului pentru Parlamentul unicameral simultan cu alegerile prezidenţiale.

Ministrul interimar al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a declarat atunci că vor fi folosite aceleaşi ştampile şi birouri electorale, urmând ca pentru referendum să fie realizate două buletine de vot, pentru fiecare întrebare.

Executivul a decis atunci să fie introdusă o singură listă electorală permanentă, iar votanţii să semneze de două ori dacă doresc să ridice şi cele două buletine de vot pentru referendum, urmând să fie completată şi o declaraţie pe proprie răspundere prin care atestă că nu au mai votat în altă secţie de votare, inclusiv pentru referendum.

Ministrului interimar al Administraţiei şi Internelor a mai declarat, vineri, că totalul cheltuielilor în plus induse de aceste modificări sunt de aproximativ 40 milioane lei.

"Cheltuielile în plus sunt 40 de miliarde lei vechi, aproape 41 de miliarde de lei vechi în plus", a spus Blaga.

El a mai arătat că va fi folosit un singur timbru autocolant, chiar dacă se votează doar pentru alegeri sau doar la referendum, fără să mai existe posibilitatea unui vot ulterior.

La sfârşitul lunii octombrie, bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor a fost suplimentat de Guvern cu 2,4 milioane lei, tot din Fondul de rezervă bugetară, pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului, iar pentru Institutul Naţional de Statistică a fost stabilit un buget suplimentar de 3,6 milioane lei.

Recent, Guvernul a suplimentat şi bugetul Ministerului Afacerilor Externe, cu 190.000 lei, pentru acoperirea cheltuielilor aferente organizării şi desfăşurării referendumului.

Pentru alegerile prezidenţiale din acest an, Executivul a alocat, în luna septembrie, peste 150 milioane de lei.

Asociaţia Pro Democraţia şi Agenţia de Monitorizare a Presei au depus, miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti, o cerere de suspendare a referendumului, care are loc pe 22 noiembrie, a anunţat, miercuri, Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia.

Alianţa pentru Statul de Drept a înaintat, în urmă cu o săptămână, Avocatului Poporului, documentul de poziţie privind posibilele riscuri de fraudă morală la alegerile prezidenţiale care se suprapun cu referendumul, solicitând oficial instituţiei să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu aspectele reclamate.

Documentul înaintat Avocatului Poporului de Alianţa pentru Statul de Drept, formată din Active Watch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul de Resurse Juridice şi Transparency International România, a fost înregistrat de secretariatul instituţiei sub numărul 10566/3 noiembrie 2009.

Cele patru ONG-uri ceruseră, într-o conferinţă de presă, ca Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională referitor la convocarea referendumului odată cu alegerile prezindenţiale.

Reprezentanţii ONG-urilor au susţinut că prin suprapunerea referendumului cu alegerile prezidenţiale s-ar putea încălca prevederile articolului 57 din Constituţie privind exercitarea drepturilor şi a libertăţilor.

Potrivit acestui articol, "cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi".

Fsotul secretar de stat în MAE Mihai Gheorghiu a atacat la rândul său în contencios administrativ decretul şi hotărârea de Guvern privind organizarea referendumului din 22 noiembrie, cerând constatarea nulităţii celor două acte.

"Am contestat decretul privind referendumul şi hotărârea Guvernului privind referendumul, folosind Legea contenciosului administrativ. Ambele acte sunt acte administrative şi pot fi contestate de oricine are calitatea valabilă la Curtea de Apel. Practic, cer suspendarea efectului celor două acte pe temeiul constatării nulităţii de fapt. Este vorba în fond de a sesiza frauda morală, dar în acest caz şi frauda legală privitoare la organizarea unui referendum în aceeaşi zi cu alegerile pentru preşedinte", a declarat Gheorghiu, pentru MEDIAFAX.

Fostul secretar de stat a menţionat că a depus cele două contestaţii vineri, 6 noiembrie, la Curtea de Apel Bucureşti şi a primit termene de judecare pentru sesizarea privind decretul pe 17 noiembrie, iar pentru contestaţia privind hotărârea Guvernului pe 25 noiembrie.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul privind organizarea referendumului pentru Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 în 22 noiembrie, o dată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.