Guvernul s-a angajat faţă de CE să blocheze proiectul legii insolvabilităţii personale din Parlament

Angajamentele se regăsesc în forma finală a Memorandumului suplimentar de înţelegere convenit cu UE, aprobată, miercuri, de Executiv.

Prin acest document, Guvernul şi-a asumat intrarea în vigoare a legii privind independenţa autorităţilor de supraveghere din sectorul financiar nonbancar până la finele lunii septembrie 2010, asigurarea capacităţii Băncii Naţionale a României de a face faţă provocărilor la adresa stabilităţii financiare, generate printre altele de presiunile asupra calităţii activelor, inclusiv prin planuri de contingenţă, menţinerea cadrului actual de reglementare prudenţială în materie de provizionare, dar şi consolidarea stabilităţii financiare "prin reţinerea de la promovare" a unor iniţiative legislative, precum actualul proiect al legii insolvabilităţii personale, pe considerentul că acesta "ar submina disciplina în materie de creditare".

Senatorii au adoptat, în 23 martie, o propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice, iniţiată de senatori PDL, dar care a fost susţinută în plen de toate grupurile parlamentare.

Potrivit proiectului, debitorul care cu bună credinţă a cerut şi a acceptat deschiderea procedurii insolvenţei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţa i-a acordat beneficiul scuzabilităţii.

Legea mai stabileşte că debitorul de bună credinţă care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minimum de 75% din valoarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolvenţei.

Guvernul s-a pronunţat împotriva proiectului de lege, invocând probleme de legalitate, iar comisia pentru Politică Economică, Reformă şi Privatizare din Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege.

În Memorandumul convenit cu UE, Guvernul s-a mai angajat să efectueze amendamente legislative menite să clarifice regimul de despăgubire a creditorilor băncilor plasate sub administrare specială, pentru a asigura implementarea efectivă a legislaţiei recent amendate privind lichidarea instituţiilor de credit cu probleme financiare. Această legislaţie ar trebui să intre în vigoare până la sfârşitul lunii decembrie 2010.

Documentul prevede totodată întărirea finanţării fondului de garantare a depozitelor prin majorarea cotei efective de contribuţie la 0,3% în 2011 şi creşterea progresivă a ratei de acoperire prealabilă la 2%, eliminarea treptată a liniilor de credit stand-by de la instituţiile de credit, începând din luna ianuarie 2011, revizuirea aranjamentelor de guvernanţă a Fondului de Garantare a Depozitelor pentru a se asigura că nici membrii Consiliului şi nici angajaţii instituţiilor de credit nu sunt reprezentaţi în consiliul de administraţie. Amendamentele ar trebui să intre în vigoare începând cu finele lunii septembrie 2010.

O misiune comună a FMI şi a Comisiei Europene s-a aflat în perioada 26 iulie-4 august la Bucureşti pentru o nouă revizuire a acordului, fiind evaluat modul în care România a îndeplinit criteriile de performană stabilite pentru finele lunii iunie şi disutat nou set de prognoze macroeconomice.

Şeful delegaţiei Executivului UE, Laurent Moulin, a declarat la încheierea misiunii că a treia tranşă din împrumutul acordat României de către Comisia Europeană, în sumă de 1,2 miliarde de euro, va fi virată în a doua parte a lunii septembrie.

România are un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 miliarde euro.

Până în prezent, România a primit tranşe în valoare de 10,7 miliarde de euro de la Fond, 2,5 miliarde de euro de la Comisie şi 300 de milioane de euro de la Banca Mondială.