Guvernul va depune la Parlament, pe lângă Bugetul de stat, şi un Plan de acţiuni sectoriale

"Astăzi, în prima parte a întâlnirii, am discutat Planul de acţiuni sectoriale pe care am promis că îl vom elabora la discuţiile pe care le-am avut în Parlament în perioada audierilor şi apoi a votului în plen. Acest Plan de acţiuni sectoriale, pe fiecare domeniu în parte, ar urma să fie finalizat şi depus la Parlament o dată cu Bugetul. Sigur, nu va fi depus ca un act normativ, ci va însoţi Bugetul, pentru că acest Plan de acţiuni sectioriale va fi legat în mare parte de buget. E ceea ce ne propunem noi să facem anul care vine pe fiecare domeniu în parte", a spus premierul, în conferinţa de presă susţinută după şedinţă.

El a adăugat că i-a cerut fiecărui ministru să identifice ceea ce este obligatoriu de făcut în perioada următoare (obligaţii, angajamente, condiţionalităţi, etc.), ce se continuă dintre proiectele începute de guvernarea anterioară şi ce proiecte decurg din programul actualului Guvern.

S-au mai abordat trei teme mari

De asemenea, în cadrul şedinţei s-au mai abordat trei teme mari, respectiv dezvoltarea economică, reforma administraţiei şi relaţia bivalentă România - UE atât în contextul actual, cât şi în perspectiva preluării preşedinţiei Consiliului European în 2019.

În acest sens, prima masă rotundă care a angajat miniştrii domeniilor respective a avut ca temă programul economic şi creşterea economică.

Grupul de lucru interministerial este coordonat de vicepremierul Costin Borc şi urmează să integreze reprezentanţi ai mediului de afaceri şi să identifice câteva sectoare strategice a căror dezvoltare să fie continuată programatic, indiferent de guvern.

Referitor la Bugetul de stat, premierul le-a cerut miniştrilor să trimită la Finanţe bugetul fiecărui minister, astfel încât ministerul de resort să le integreze într-un singur document. Acest prim proiect de va fi analizat luni după-amiază, în cadrul unei alte întâlniri informale a Cabinetului Cioloş.

Cioloş: Nu există semne că ar putea fi probleme sau riscuri în România. E bine să fim pregătiţi

Premierul Dacian Cioloş a declarat, sâmbătă, că a convenit cu miniştrii de resort să existe un plan de acţiune detaliat pe chestiuni legate de securitate şi siguranţă a cetăţenilor, el precizând că nu există semne că ar putea fi probleme sau riscuri în România, dar că "este bine să fim pregătiţi".

"În contextul situaţiei actuale, am convenit cu miniştrii de resort să existe un plan de acţiune detaliat şi pe chestiuni legate de securitate şi siguranţă a cetăţenilor", a spus premierul, după şedinţa informală a Guvernului.

El a ţinut să precizeze că nu există semne că ar putea fi probleme sau riscuri în România în momentul de faţă, dar a subliniat că "este bine să fim pregătiţi".

"Vreau să precizez clar: nu există semne că ar putea fi probleme sau riscuri în România în momentul de faţă, dar e bine să fim pregătiţi, şi în urma discuţiilor care au avut loc zilele trecute la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, şi în contextul actual tensionat", a menţionat el.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, şi ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, au participat vineri la Bruxelles, la Consiliul extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), convocat ca urmare a atentatelor teroriste care au avut loc pe 13 noiembrie în Franţa, potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Poziţia României, exprimată în intervenţiile celor doi oficiali români, este cea de susţinere a măsurilor care asigură securitatea cetăţenilor europeni şi protejarea valorilor şi a principiilor care fundamentează construcţia europeană.

România va contribui la implementarea urgentă a unui registru european cu numele pasagerilor (PNR), complet şi eficient, şi sprijină o mai bună cooperare între serviciile şi autorităţile de aplicare a legii din statele membre pentru a valorifica informaţiile pe care acestea le deţin. În raport cu activitatea agenţiilor europene, este important să se asigure resursele necesare, dar şi un cadru juridic clar, care să permită acţiuni eficiente, spune MAI.

"România nu s-a confruntat până acum cu acest fenomen pe teritoriul naţional, dar România a fost lovită de terorism: cetăţeni români au murit la Paris. Terorismul trebuie să simtă mai mult ca oricând răspunsul nostru comun", a spus Petre Tobă, în intervenţia sa.

În ceea ce priveşte implicaţiile fenomenului migraţiei asupra securităţii Uniunii Europene, ministrul afacerilor interne a menţionat că România are experienţa utilizării unor tehnologii eficiente, aşa cum este cea implementată la frontiera noastră maritimă, şi susţine urgentarea eforturilor pentru implementarea la nivel european a unor astfel de tehnologii.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a reafirmat poziţia constantă a României referitor la problema radicalizării şi implicaţiile privind sistemele penitenciare, de susţinere a identificării de soluţii atât la nivel naţional, dar, mai ales, la nivelul UE.

La Consiliul extraordinar JAI, s-au adoptat concluziile Consiliului UE şi ale statelor membre reunite în cadrul Consiliului privind combaterea terorismului în cuprinsul cărora se identifică arii prioritare de acţiune: Registrul privind Numele Pasagerilor (PNR), armele de foc, consolidarea controalelor la frontierele externe, schimbul de informaţii, finanţarea terorismului, răspunsul justiţiei penale la terorism şi extremismul violent, precum şi angajamentul de finanţare a acestor măsuri prioritare.