Hahn: Aprobarea Acordului de Parteneriat dintre România şi UE depinde de calitatea documentului, nu e o cursă între state

"Au fost făcute multe eforturi şi pot confirma că în 2013 România nu a pierdut niciun euro din fondurile structurale (alocate)", a declarat Hahn, după o întrevedere, la Bruxelles, cu ministrul Fondurilor Europene.

Oficialul a precizat că a fost informat că Bucureştiul va transmite draftul oficial al Acordului de Parteneriat în prima jumătate a lunii februarie, mai devreme decât alte state membre.

"Am fost informat că România va transmite draftul oficial (al Acordului de Parteneriat - n.r.) în prima jumătate a lunii februarie, ceea ce înseamnă mai devreme decât marea majoritate a statelor membre. Acest lucru este vababil şi pentru programele operaţionale. Cred că suntem pe drumul bun privind noua perioadă de programare", a declarat Hahn.

Comisarul pentru politică regională a susţinut că există încă o serie de provocări pentru toate statele membre privind noile condiţii şi strategii.

"Trebuie să recunosc că multe dintre ele (statele membre - n.r.) au dificultăţi în a ţine cont de această nouă abordare privind realizarea de strategii sau de condiţionalităţi ex-ante. Desigur, este un exerciţiu foarte solicitant pentru multe state membre, dar este unul extrem util, întrucât le ajută să aibă o imagine mai clară despre zonele spre care investiţiile ar trebui îndreptate într-un anumit stat, România de exemplu", a explicat Hahn.

Totodată, Hahn a negat informaţiile potrivit cărora CE a respins vreun draft de Acord de Parteneriat. "Am făcut, dacă vreţi, acest exerciţiu anul trecut pentru a nu pierde prea mult timp în vederea ajungerii la un acord asupra Acordului de Parteneriat în 2014. (...) Nu s-a respins, aşa cum s-a relatat, niciun draft, am făcut comentarii aşa cum am făcut şi în cazul altor state membre", a spus Johannes Hahn, întrebat de informaţiile privind prima variantă a AP trimis de România.

Oficialul european a precizat că semnarea AP depine de calitatea documentului.

"Nu este o cursă, nu trebuie să fii primul sau să-l adopţi cât mai repede, calitatea este cea care contează (...) Dacă documentul are calitatea necesară, şi nu există indicii că nu ar fi cazul, atunci s-ar putea întâmpla destul de repede", a spus Johannes Hahn, întrebat când va fi semnat AP cu România. Acesta a adăugat că CE are ca obiectiv semnarea AP cu toate statele membre până la sfârşitul lunii iunie.

La rândul său, Eugen Teodorovici a declarat că România va trimite Comisiei Europene Acordul de Parteneriat revizuit "undeva în luna februarie şi, desigur, şi programele operaţional spre final de luna martie, astfel încât Comisia să poată intra în procedura clasică de a aproba aceste documente".

Pentru România este important că "poate lansa proiecte pentru noul cadru financiar şi până când Comisia va aproba aceste documente", a mai spus ministrul.

Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX la 10 ianuarie, experţii Comisiei Europene au transmis autorităţilor române că prima versiune a Acordului de Parteneriat pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte că lecţia dată de eşecul cheltuirii banilor UE este valorificată.

"Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă şi pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente şi avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman", se arată în document.

Experţii avertizau că lecţiile învăţate în perioada 2007-2013, în care România de asemenea a avut la dispoziţie fonduri comunitare pe care însă nu le-a putut atrage, ar trebuie mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, şi insistă asupra faptului că definiţia priorităţilor de finanţare este de multe ori prea vagă sau generică pentru a înţelege scopul efectiv al acţiunii, iar lista priorităţilor este prea largă într-o "încercare aparentă" de a se adresa tuturor necesităţilor sectoriale.

Aceasta riscă, în opinia CE, să genereze o pierdere a capacităţii de a îndeplini obiectivele, ceea ce ar afecta negativ eficienţa şi impactul fondurilor europene când, de fapt, nivelul de absorbţie ar trebui să crească în comparaţie cu perioada anterioară.

Observaţiile au fost transmise de către experţii Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii României la Bruxelles, la sfârşitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizată în luna octombrie.

Această primă versiune a Acordului, care reprezintă, practic, o formă mult mai avansată decât un simplu draft şi indică modul în care autorităţile române şi-au propus să atragă fonduri europene în perioada 2014-2020, a fost prezentată, în octombrie, membrilor Camerei Deputaţilor de premierul Victor Ponta şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Contactat de MEDIAFAX, Teodorovici, a declarat că aceste observaţii au fost preluate în documentul care urmează să fie aprobat la sfârşitul acestei luni.