Haos în Parlamentul Franţei. Macron utilizează „opţiunea nucleară” pentru a impune reforma pensiilor

Prim-ministrul Elizabeth Borne a anunţat joi după-amiază în parlament că guvernul a invocat articolul 49.3 din Constituţie, în ceea ce este considerat o opţiune nucleară înaintea a ceea ce ar fi fost un vot cheie în Adunarea Naţională. Mişcarea surpriză a permis guvernului să impună proiectul de lege fără a fi supus la un vot parlamentar.

Borne s-a confruntat cu scene de furie şi nelinişte în Adunarea Naţională în momentul în care a făcut anunţul. Parlamentarii de extremă-stânga au huiduit şi au scandat imnul naţional, Marseillaise, în timp ce parlamentarii de extremă-dreapta au strigat „Demisia! Demisia!” Preşedintele Camerei a fost nevoit să suspende dezbaterile pentru a-i permite lui Borne să îşi ţină discursul, informează POLITICO.

Primul ministru a susţinut că reforma era „necesară” pentru a salva sistemul generos de pensii al Franţei: „Proiectul de lege nu este un compromis călduţ, ci conţine avansuri pentru cei care încep să lucreze mai devreme şi creşteri ale pensiilor pentru cei mai puţin înstăriţi”, a spus ea în mijlocul haosului.

Portul Militar Constanța va fi dezvoltat printr-un proiect propus de Forțele Navale Române

15:02

Control ANPC la Dragonul Roşu. Au fost zeci de amenzi şi au fost închise temporar puncte de lucru

14:43

Vorbind după discursul lui Borne, liderul extremei drepte Marine Le Pen a declarat reporterilor că această măsură reprezintă „o înfrângere personală” pentru Macron, care făcuse campanie pe această temă în timpul alegerilor prezidenţiale.

Partidul Renaşterea al lui Macron a pierdut majoritatea absolută în Adunarea Naţională în alegerile parlamentare de anul trecut, dar guvernul a reuşit să adopte legi în ultimele luni cu sprijinul partidului conservator Les Républicains. Se pare, însă, că în perioada premergătoare votului, care a fost plină de suspans, guvernul nu a avut suficient sprijin din partea partidului conservator al cărui vot a fost crucial pentru adoptarea reformei centrale a lui Macron.

Reforma ar urma să crească vârsta legală de pensionare de la 62 de ani la 64 de ani şi să extindă contribuţiile pentru o pensie completă, într-un efort de a echilibra conturile sistemului de pensii de stat din Franţa. Reforma pensiilor a fost, de asemenea, o piatră de temelie a candidaturii lui Macron la realegerea de anul trecut, iar o înfrângere în parlament pe această temă ar fi distrus restul mandatului său.

Cu toate acestea, decizia de a declanşa articolul 49.3 din Constituţia franceză, care acordă guvernului privilegiul executiv de a impune reforme controversate ale pensiilor fără un vot parlamentar, este considerată în general o mişcare riscantă pentru Macron, deoarece permite parlamentarilor să depună moţiuni de cenzură în termen de 24 de ore. Deşi guvernul a supravieţuit moţiunilor de cenzură în ultimele luni, miza este mult mai mare de data aceasta. Dacă o majoritate a deputaţilor votează în favoarea unei moţiuni, guvernul Borne ar fi forţat să demisioneze.