Haşotti spune că ar trebui limitat, prin Constituţie, rolul Curţii Constituţionale

"Curtea Constituţională s-a mai făcut încă o dată de râs prin hotărârea pe care a dat-o prin care Guvernul poate să continue asumarea răspunderii. În situaţia în care premierul Emil Boc nu va retrage proiectul, şi nu-l va retrage, opinia mea este că semnatarii moţiunii trebuie să-şi retragă semnăturile şi după publicarea legii în Monitorul Oficial să atace la Curtea Constituţională o serie de prevederi. Dar Curtea Constituţională a devenit cel mai important for legiuitor din România. Aş putea spune că Parlamentul României este tricameral: Camera Deputaţilor, Senatul şi Curtea Constituţională", a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa, senatorul PNL Puiu Haşotti.

În opinia sa, în viitoarea Constituţie ar trebui prevăzut pentru Curtea Constituţională ca aceasta să dea doar avize consultative şi să lase Parlamentul să legifereze, în situaţia în care este nevoie de o curte constituţională.

"Mă îndoiesc că avem nevoie de Curtea Constituţională, în orice caz nu de acest fel", a spus senatorul PNL.

El consideră că UDMR nu este vinovat pentru Legea educaţiei şi că răspunderea exclusivă pentru aceasta aparţine PDL, care "face tranzacţii cu interesul naţional".

Puiu Haşotti a citit apoi câteva fragmente dintr-un raport elaborat de către Centrul European de Studii pe Probleme Etnice al Academiei Române la proiectul Legii educaţiei.

"Limba română nu poate fi predată ca limbă străină deoarece are statut de limbă funcţională şi este mijlocul prin care comunitatea se poate integra în societatea şi economia naţională. (...) În Europa democratică este respinsă ideea etno-naţionalismului şi autonomiei ca scop în sine, ca expresie a unei ideologii. Aplicarea acestor prevederi va consacra statutul limbii române ca element marginal în educaţia minorităţilor naţionale, conferindu-i caracter de limbă străină. În prezent, regimul de limbă străină este aplicat exclusiv studenţilor străini veniţi în România cu burse de studiu şi nicidecum cetăţenilor români, limba fiind principalul factor de coerenţă administrativă în societate şi stat", a citat Haşotti din respectivul raport.

El a menţionat că documentul întocmit de către Academia România are 18 pagini şi a fost realizat la solicitarea Biroului Permanent al Senatului.