Havel şi România - legături politice, dar şi culturale

Vaclav Havel, ultimul preşedinte al Cehoslovaciei şi preşedinte al Cehiei, din 1989 până în 2003, a făcut prima sa vizită oficială la Bucureşti în iunie 1994, prilej cu care a fost semnat Tratatul privind relaţiile de prietenie şi cooperare între România şi Cehia. Vaclav Havel a mai făcut o vizită oficială la Bucureşti în 18 mai 2002.

Havel s-a întâlnit cu omologii din României şi cu prilejul vizitelor acestora la Praga. Vaclav Havel a fost gazda reuniunii de la Praga din 1991, unde s-a semnat desfiinţarea Tratatului de la Varşovia şi la care a participat şi preşedintele României de atunci, Ion Iliescu. În martie 1997, a fost în vizită la Praga şi preşedintele de la acea vreme Emil Constantinescu.

De asemenea, în 2002 a avut loc, la Praga, Summit-ul NATO la care România a fost invitată să înceapă convorbirile de aderare.

Citeste si: BIOGRAFIE: Vaclav Havel, eroul "Revoluţiei de Catifea"

Vaclav Havel a primit şi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Bucureşti, în 1994, când rector era Emil Constantinescu.

Fostul preşedinte Emil Constantinescu a vorbit, recent, într-un interviu acordat ziarului "Adevărul", despre personalitatea lui Vaclav Havel. Întrebat cine l-a impresionat cel mai mult dintre liderii pe care i-aţi întâlnit, Constantinescu a spus că Vaclav Havel.

"Când eram rectorul Universităţii, i-am propus să-i dau titlul «Honoris Causa». Când a venit ultima dată aici, credea că eu candidez la Preşedinţie. Era bolnav, din România a plecat direct la operaţie. El a venit pentru a transmite intelectualilor români susţinerea sa. L-am ţinut cu Nicolae Manolescu la mine acasă... Era vizită de stat, dar în locul dineului de la Cotroceni i-am invitat la restaurant, la «Premiere». Am invitat-o şi pe Ana Blandiana, scriitori, artişti, dar nu am permis SPP-ului să intre. (...)Ăia s-au trezit la un moment dat: «Uite-o pe Blandiana!» «Ăla nu e preşedintele?» «Şi Havel?!» Când am fost la Praga, în 1997, în vizită de stat, am rămas cu Havel şi cu soţia lui în birou. Au pregătit, aşa cum fac ei, o băutură din fructe, un fel de şnaps. Era ceva groaznic, dar l-am băut, dacă aşa se cade", spunea Constantinescu.

Citeste si: Iliescu: La 75 de ani, Vaclav Havel şi-a încheiat o viaţă glorioasă

De asemenea, prezent la "Aniversarea a 20 de ani de la Revoluţia de Catifea", care s-a desfăşurat în 2009 la Praga, Havel a acordat un interviu în care a vorbit despre separarea Cehoslovaciei, despre prăbuşirea regimului comunist din Europa, referindu-se şi la Nicolae Ceauşescu. "Cred că fiecare dintre ţările fost comuniste are tradiţii istorice diferite, are diferite modele de comportament, care trec de la o generaţie la alta. Regimul lui Nicolae Ceauşescu a fost dezgustător. Oamenii au fost nevoiţi să facă faţă unor confruntări violente. A fost într-adevăr groaznic ce s-a întâmplat atunci. Ca un om care se opune pedepsei cu moartea, nu am fost de acord cu executarea sa, cred că putea fi trimis în închisoare", afirma Vaclav Havel, care era de părere şi că "va fi nevoie de decenii până când comunismul va ieşi din minţile oamenilor" şi că "de la căderea comunismului s-au succedat prea puţine generaţii".

Şi în plan cultural, Havel a fost cunoscut publicului românesc, unele dintre cele peste 20 de piese de teatru scrise de acesta fiind montate şi în România.

Fostul om politic a patronat Festivalul de film documentar dedicat drepturilor omului "One World". Acest festival are, de patru ani, o ediţie şi în România. La fiecare ceremonie de deschidere a festivalului One World Romania, Vaclav Havel transmitea un mesaj video spectatorilor şi organizatorilor.

Centrul Ceh de la Bucureşti a organizat, în toamna aceasta, o serie de evenimente care să celebreze a 75-a aniversare a lui Vaclav Havel. La seria de evenimente a participat şi fostul preşedinte al României Emil Constantinescu. Tot atunci a fost lansată şi cartea cuprinzând piese de teatru aparţinând lui Havel, volum publicat la editura Curtea Veche. Aceeaşi editură română a mai publicat, în 2009, un alt volum semnat de Havel, "Pe scurt, vă rog!". "Pe scurt, vă rog!" reprezintă cartea-bilanţ a unei vieţi pe care marginalizarea, persecuţia de clasă, tinereţea în undergroundul teatrelor mici din Praga, al formaţiilor rock şi al marilor filosofi marginalizaţi, disidenţa, închisoarea, preşedinţia vreme de treisprezece ani, mai întâi a Cehoslovaciei şi apoi a Cehiei, au transformat-o în destin exemplar.

Citeste si: Roman, despre Havel: Într-un moment în care sunt puţine repere morale, dispare unul dintre ele

În cadrul aceleiaşi aniversări a fost prezentat şi un film documentar despre viaţa fostului preşedinte al Cehiei -"Cetăţeanul Havel/ Obcan Havel", în regia lui Pavel Koutecky şi Miroslav Janek (2008, 120 min.) Filmul documentar prezintă 15 ani din viaţa lui Havel, în timpul mandatului de preşedinte şi dupa aceasta, documentarul conturând un portret realist al şefului de stat devenit dramaturg, în cadrul unei perioade tumultuoase.

De asemenea, la evenimentul care a avut loc la Bucureşti, anul acesta, a fost proiectat şi filmul "Leaving/Odchazeni" regizat de Vaclav Havel după piesa de teatru omonimă pe care o semnează, comedie "dulce-acrişoară" care urmăreşte viaţa unui înalt politician, o dată ce acesta renunţă la poziţia sa, dupa mulţi ani în serviciul statului.

În cadrul aceluiaşi eveniment a avut loc şi un seminar dedicat fostului preşedinte ceh, la care ambasadorul Republicii Cehe în România a citit o scrisoare adresată românilor de către Vaclav Havel.

În scrisoarea adresată românilor, Vaclav Havel spunea că îşi aminteşte cu mare plăcere de vizita sa la Bucureşti din 1994 şi de acordarea titlului de Doctor Honoris Causa.

El mai spunea că astăzi întreaga Europă "tinde să cadă pradă iluziei unor soluţii tehnocratice rapide, iar, cu toate acestea, criza băncilor şi cea a datoriilor nu sunt altceva decât criza omului care şi-a abandonat idealurile şi a capitulat în faţa iluziei că omul poate avea totul fără sacrificiu şi fără întârziere".

Vaclav Havel mai vorbea şi despre rolul jucat de România în timpul eliberării Cehoslovaciei de sub nazism şi despre "solidaritatea de care a dat dovadă România faţă de opoziţia din Cehoslovacia din trecut".

"Noi încă păstrăm amintirea refuzului clar al României de a lua parte la invazia ruşinoasă a Cehoslovaciei de către armatele Tratatului de la Varşovia în august 1968. Şi, de asemenea, aş vrea să amintesc de marile personalităţi din România care au avut o influenţă nu doar asupra mea, ci şi a altora, şi care au îmbogăţit cultura lumii: Tzara, Ionesco, Brâncuşi sau Eliade, ale căror nume se regăsesc în teatrul din Na zábradlí, de la mine de acasă", scria Vaclav Havel, care încheia cu mesajul că "Adevărul şi dragostea trebuie să învingă minciuna şi ura".

(Material de Departamentul Politic, politic@mediafax.ro)