Hegedüs Csilla şi Bogdan Aurescu au depus jurământul de învestitură în funcţiile de ministru al Culturii şi vicepremier, respectiv ministru de Externe. DECLARAŢIA lui Traian Băsescu

”Îi felicit pe cei doi miniştri şi, cu scuzele de rigoare, felicitări în mod deosebit pentru nominalizarea de la Ministerul de Externe. Este un moment în care e nevoie de stabilitate şi seriozitate, mai ales că funcţia prezidenţială este într-un moment de tranziţie”, a spus  preşedintele Traian Băsescu.

Traian Băsescu le-a mai transmis celor doi miniştri că le stă la dispoziţie până la 21 decembrie, oricând va fi nevoie de el.

La eveniment au mai fost prezenţi premierul Victor Ponta, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, consilieri din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

Traian Băsescu a dat mâna cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea şi cu premierul Victor Ponta, atât în momentul în care a intrat în Sala Unirii, cât şi după ceremonie. El a ţinut să le transmită şi un mesaj reprezentanţilor Executivului.

La finalul evenimentului, şeful statului a mers spre ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, căruia i-a făcut semn că doreşte să discute, cei doi îndreptându-se împreună spre ieşirea din sala unde a avut loc ceremonia de învestitură.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat anterior, luni, decretul prin care Bogdan Aurescu este numit în funcţia de ministru al Afacerilor Externe.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul prin care se ia act de demisia lui Teodor Meleşcanu din funcţia de ministru al Afacerilor Externe şi se constată încetarea funcţiei acestuia de membru al Guvernului. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a lui Bogdan Aurescu în funcţia de ministru al Afacerilor Externe.

Anterior, surse oficiale au precizat, pentru MEDIAFAX, că premierul Victor Ponta a revenit asupra propunerii de nominalizare a lui Mihnea Motoc ca ministru la Externe şi l-a propus pentru această funcţie pe Bogdan Aurescu, secretar de stat în minister.

Sursele citate menţionaseră că noua propunere a fost acceptată de preşedintele Traian Băsescu.

Propunerea a fost înaintată de Ponta la scurt timp după ce a revenit la Bucureşti, din Emiratele Arabe Unite.

Săptămâna trecută, preşedintele Băsescu a menţionat că, pentru a nu intra în stare de incompatibilitate, înainte de numirea lui Motoc în Guvern, acesta trebuie să nu mai aibă calitatea de ambsador, fiind necesar un decret de revocare din funcţia de ambasador la UE.

El a explicat că acest decret de revocare trebuie contrasemnat de către premier.

Mihnea Motoc fusese nominalizat pentru postul de ministru de Externe după ce Teodor Meleşcanu a demisionat din funcţie la doar o săptămână după ce îl înlocuise pe Titus Corlăţean, din cauza problemelor de vot în diaspra la alegerile prezidenţiale.

Diplomatul Bogdan Aurescu, cunoscut pentru faptul că a condus echipa care a câştigat, în 2009, procesul de la Haga împotriva Ucrainei, este noul ministru de Externe, după demisiile lui Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu şi retragerea propunerii ambasadorului Mihnea Motoc.

Absolvent al Facultăţii de Drept, în 1996, şi al Facultăţii de Istorie, în 1998, ale Universităţii din Bucureşti, Bogdan Aurescu (41 de ani) a intrat în Ministerul de Externe în 1996, începându-şi activitatea în cadrul Direcţiei Juridice şi Tratate.

Între 1998 şi 2003 a ocupat succesiv funcţiile de consilier în cadrul Cabinetului Ministrului, director adjunct al Direcţiei Juridice şi Tratate, director de cabinet, director al Direcţiei Juridice şi Tratate / Drept Internaţional şi Tratate, director general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice.

În perioada 2003-2004 a deţinut funcţia de subsecretar de stat – Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar între 2004 şi 2005 pe cea de secretar de stat pentru afaceri europene.

Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră.

Pe 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a pronunţat cea de-a o suta hotărâre a sa, respectiv decizia în procesul intentat de România Ucrainei, în 2004, privind delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră. Instanţa a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina.

În aceeaşi lună a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice, iar între august 2010 şi februarie 2012 a fost secretar de stat pentru afaceri europene.

În perioada martie – iunie 2012 a fost secretar de stat pentru afaceri globale, iar din iunie 2012 este secretar de stat pentru afaceri strategice.

În perioada 2010-2011, Aurescu a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA.

Bogdan Aurescu este membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga şi membru supleant în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei.

Este doctor în ştiinţe juridice şi, din 2012, este conferenţiar universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultăţii de Drept – Universitatea din Bucureşti, debutând în activitatea didactică în 1998.

În 2007 a fost decorat cu Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Cavaler, iar în 2009 cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler şi cu Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone (2009). În 2013 a primit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer şi Medalia de Aur a Forţelor Armate Poloneze.

Este autor, co-autor sau coordonator al unui număr de 13 volume în domeniul dreptului internaţional.

Potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul MAE, Bogdan Aurescu deţine două apartamente în Bucureşti.

Are două depozite bancare, în valoare de peste 50.000 de euro, respectiv, de aproape 20.000 de euro.

În 2007 a contractat un credit ipotecar în valoare de 34.500 de franci elveţieni.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, în 18 noiembrie, decretul prin care se numeşte în funcţia de membru al Guvernului Hegedüs Csilla, ministru al Culturii şi viceprim-ministru.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, anunţase anterior că Csilla Hegedus, secretar de stat în Ministerul Culturii, este propunerea Uniunii pentru conducerea ministerului.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, pe 8 august, că a respins propunerea ca Rozalia Biro, propusă de UDMR, să ocupe portofoliul Culturii. "În ceea ce priveşte propunerea legată de doamna Rozalia Biro pentru Ministerul Culturii, am respins propunerea primului ministru, cu menţiunea că e o propunere necorespunzătoare funcţiei", a spus preşedintele Traian Băsescu, într-o declaraţie de presă.

Anterior, Kelemen Hunor a ocupat funcţia de ministru al Culturii, începând din luna martie până în septembrie, când a demisionat.

Csilla Hegedus este secretar general adjunct al Departamentului pentru cultură din cadrul UDMR, secretar general adjunct şi vicepreşedinte al Organizaţiei de Femei a Uniunii.

Potrivit CV-ului secretarului de stat, publicat pe site-ul Uniunii, aceasta a urmat, între 2006 şi 2009, cursurile Universităţii din Pecs, Ungaria, Facultatea de Dezvoltare a Resurselor Umane, Pecs, fiind licenţiată în andragogie. De asemenea, aceasta este licenţiată în economie, urmând, între 1992 şi 1997, cursurile Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Economice, cu studiile efectuate la Universitatea Dimitrie Cantemir din Cluj-Napoca.

Csilla Hegedus a ocupat funcţia de consilier personal al ministrului Culturii în perioada 2010 - 2012, iar, între 1997 şi 2014, aceasta a fost director executiv al Fundaţiei Transilvania Trust.

De asemenea, aceasta a fost membru al juriului internaţional al Uniunii Europene (DG EAC) şi Europa Nostra privind patrimoniul cultural, consultant de specialitate în probleme de management al patrimoniului cultural al principesei Margareta a României, profesor asociat al cursului postuniversitar de specializare în reabilitarea patrimoniului construit din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu specializarea managementul patrimoniului construit, profesor asociat al cursului postuniversitar al Arhitectural Association, Marea Britanie, cu specializarea managementul programelor de finanţare pentru patrimoniul cultural.

În 2008, Csilla Hegedus a participat pe listele UDMR pentru funcţia de consilier judeţean Cluj, iar, în perioada 2008 - 2009, a fost vicepreşedinte economic UDMR Cluj.

Aceasta este autoare şi coautoare a mai multor articole şi lucrări ştiinţifice legate de restaurarea şi managementul patrimoniului construit.

Potrivit sursei citate, Csilla Hegedus este un "utilizator experimentat" al limbii române, atât scrisă, cât şi vorbită, la fel ca şi limba engleză. În ceea ce priveşte limba germană, Csilla este "un utilizator elementar".

Potrivit declaraţiei de avere, Csilla Hegedus are două terenuri, unul de 1.300 de metri în comuna Gârbău din judeţul Cluj şi unul de 170 de metri în Cluj-Napoca. De asemenea, are o locuinţă în Cluj-Napoca, de 89 de metri pătraţi, şi una în comuna Gârbău, de 157 de metri pătraţi.

Totodată, Csilla Hegedus are trei conturi bancare, în valoare de 28.345 de lei, 3.785 de euro, respectiv 16.337 de lei. Tot potrivit declaraţiei de avere, aceasta a vândut în ultimele 12 luni o casă şi un teren, din satul Pata, pentru suma de 60.000 de euro.

Csilla Hegedus are 30% părţi sociale la firma S.C. Pro Utilitas S.R.L, valoarea totală a părţilor sociale fiind de 66 de lei. De asemenea, aceasta este membru în Consiliul Director al Fundaţiei Transilvania Trust, parte neretribuită, şi membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român.

Secretarul de stat în Ministerul Culturii este şi membru ICOMOS România, Europa Nostra, secretar general adjunct al UDMR şi vicepreşedinte al organizaţiei de femei a Uniunii.

Fundaţia Transilvania Trust, al cărei director a fost între 1997 şi 2014, a beneficiat de contracte în valoare de 200.000 de euro de la Education, Audiovisual and Culture Executive Agency, un contract încheiat pe 27 noiembrie 2013, de o predecontare de 75.000 de euro de la EEA Grants, un alt contract de 5.000 de lei de la Primăria şi Consiliul Local Cluj în 2014, 6.000 de lei şi 4.000 de lei de la Consiliul Judeţean Cluj, 14.600 de lei de la Uniunea Arhitecţilor din România, 30.000 de euro de la Fondul Cultural Naţional din Ungaria, 600.000 de forinţi de la Fondul Bethlen Gabor din Ungaria.

Potrivit declaraţiei de avere publicate pe Ministerul Culturii, în ultimul an fiscal, Hegedus Csilla a primit suma de 36.105 lei ca director executiv al Fundaţiei Transilvania Trust şi 57.807 lei ca secretar general adjunct al UDMR Bucureşti. De asemenea, Csilla Hegedus a primit suma de 8.520 de lei ca expert al Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi 4.306 euro ca expert al Comisiei Europene.

Potrivit declaraţiei de interese publicate pe Ministerul Culturii, Szabo Balint Gyorgy, rudă de gradul 1 cu Csilla Hegedus (este tatăl acesteia), care deţine firma SC Utilitas CCPDRPC SRL, are peste 10 contracte cu diverse entităţi, printre care cu Institutul Naţional al Patrimoniului, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca şi cu municipalitatea Bistriţa.