Cancelarul german exercită o influenţă uriaşă nu numai din cauza ramificaţiilor militare şi politice ale unei decizii a celei mai populate naţiuni şi a celei mai mari economii din Uniunea Europeană de a-şi trimite propriile tancuri în Ucraina. El are, de asemenea, autoritatea de a aproba sau de a se opune la reexportul tancurilor Leopard 2 fabricate în Germania, care sunt folosite de 13 armate din Europa, conform Financial Times.
Cu toate acestea, Scholz, cunoscut pentru stilul său prudent, şi-a exprimat de câteva luni de zile ezitarea în ceea ce priveşte furnizarea de tancuri, chiar dacă partenerii verzi şi liberali din coaliţia sa tripartită au devenit mai îndrăzneţi în sprijinul lor pentru acest lucru.
„Germania nu ar trebui … să stea în calea altor ţări care decid să sprijine Ucraina, indiferent de decizia pe care o ia Germania însăşi”, a declarat joi ministrul Verzilor pentru economie, Robert Habeck.
În timp ce Scholz a promis anul trecut o „schimbare radicală” în politica de apărare şi securitate a Germaniei ca răspuns la invazia lui Vladimir Putin în ţara vecină, această schimbare a părut lentă pentru Kiev şi aliaţii săi cei mai vocali din Europa, inclusiv Polonia şi naţiunile baltice.
„Este întotdeauna un model similar: Mai întâi spun nu, apoi îşi apără cu înverşunare decizia, pentru ca în final să spună da”, a declarat săptămâna aceasta ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba. „Încă încercăm să înţelegem de ce guvernul german face acest lucru”.
Figuri de rang înalt din Partidul Social-Democrat (SPD) al cancelarului neagă faptul că Scholz este prea ezitant. „Nu o văd ca pe o tergiversare”, a declarat Michael Roth, şeful comisiei pentru afaceri externe din Bundestag. „El procedează cu prudenţă, într-un mod care ţine cont de faptul că societatea germană este divizată în această problemă”. Nu există, a spus el, „nicio majoritate clară” în favoarea trimiterii de tancuri în Ucraina.
Liderul german şi-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la faptul că ţara sa este percepută ca escaladând conflictul şi provocându-l pe Putin, care a dat de înţeles că ar putea recurge la arme nucleare. Sondajele recente sugerează că majoritatea germanilor se opun furnizării de tancuri Leopard 2 către Ucraina.
Scholz nu este ajutat nici de bagajul politic al SPD-ului, care are o lungă istorie de pacifism şi un istoric de promovare a unor legături mai strânse cu Rusia. Cu toate acestea, Rolf Mützenich, şeful grupului parlamentar al partidului, a declarat joi că, în ceea ce priveşte trimiterea de tancuri de luptă în Ucraina, „nu există linii roşii”.
Poziţia liderului german cu privire la trimiterea de arme în Ucraina s-a schimbat de la începutul războiului. Iniţial, el a refuzat să trimită orice fel de armament greu, spunând că ţara sa nu va „merge singură”. Dar apoi Berlinul a început să livreze vehicule blindate, obuziere autopropulsate şi sisteme de apărare antiaeriană.
Săptămâna trecută, el şi Joe Biden, preşedintele SUA, au anunţat că vor livra vehicule de luptă pentru infanterie: Bradley, de fabricaţie americană, şi Marder, de fabricaţie germană. Măsura a fost luată la o zi după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că Franţa va furniza vehicule blindate AMX-10 – considerate de unii analişti militari drept „tancuri uşoare” – forţelor ucrainene.
Într-o încercare aparentă de a creşte presiunea asupra Berlinului, Marea Britanie a anunţat săptămâna aceasta că lucrează la planuri de a trimite un număr mic de tancuri Challenger 2 la Kiev.
Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a anunţat, de asemenea, că intenţionează să trimită 14 tancuri Leopard 2 armatei ucrainene „ca parte a construirii unei coaliţii internaţionale”, un pas care ar fi posibil doar cu aprobarea Germaniei. Un purtător de cuvânt al lui Scholz a declarat joi că Berlinul nu a primit încă o cerere oficială de reexport de tancuri fabricate în Germania.
Oficialii americani rămân mai prudenţi. Deşi au declarat că discută perspectiva trimiterii de tancuri în Ucraina, o astfel de acţiune nu pare iminentă. Unii consideră că tancurile Leopards de fabricaţie germană sunt o opţiune mai bună pentru Kiev, deoarece sunt mai uşoare şi mai uşor de întreţinut decât Abrams de fabricaţie americană.
Cu toate acestea, Scholz ar putea acţiona în privinţa tancurilor doar dacă poate face acest lucru în pas cu americanii. „El are nevoie de acoperirea unei puteri nucleare”, a declarat Jana Puglierin, analist la Consiliul European pentru Relaţii Externe. „Un consorţiu european s-ar putea să nu fie suficient pentru el”.
Reticenţa lui Scholz i-a derutat şi i-a înfuriat pe criticii săi. Roderich Kiesewetter, membru al comisiei pentru afaceri externe din Bundestag din partea opoziţiei creştin-democrate (CDU), l-a acuzat pe cancelar că se înconjoară de „romantici ai Rusiei” care „vor să sacrifice Ucraina”. Kiesewetter a salutat declaraţiile de la Varşovia şi Londra şi a cerut Berlinului să „îşi regândească în sfârşit poziţia” privind tancurile, adăugând: „Am fost mult prea precauţi”.