Henri Paul: Nu există noţiunea de cetăţean european. Fiecare ţară să se ocupe de propriii cetăţeni - VIDEO

"Sunt cetăţeni români. Noţiunea de cetăţeni europeni nu există. Arătaţi-mi mie o carte de identitate pe care scrie că există cetăţenie europeană! Aveţi dumneavoastră aşa ceva? Scrie cetăţean european pe cartea dumneavoastră de identitate? Nu. Scrie cetăţean român, iar pe cartea mea de identitate scrie cetăţean francez. Noţiunea de cetăţean european nu există. Noi încercăm - şi nu e uşor - să integrăm persoanele cele mai vulnerabile. Şi cheltuim foarte mult. (...) Fiecare ţară trebuie să se ocupe de propriii cetăţeni", a comentat el la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de Pro TV.

El a adăugat că nimic nu poate împiedica cetăţenii repatriaţi să revină în Franţa, dar a adăugat că Parisul tocmai din acest motiv a cerut Bucureştiului "să-şi integreze cetăţenii, să se ocupe de cei mai modeşti dintre ei".

"E clar că în România trebuie făcut un mare plan de integrare a romilor", a spus Henri Paul, rememorând prima sa vizită la venirea în România, făcută la o familie care se reinstalase în zona Timişoara, cu sprijin din partea autorităţilor franceze.

Ambasadorul a povestit că era o zonă plină de noroi, fără asfalt, fără apă.

"Cred că trebuie făcut mult mai mult aici, în România, pentru integrare. Sunt lucruri concrete. Trebuie să ne oprim din a discuta mari principii republicane şi să vorbim lucruri concrete. Faceţi locuinţe, daţi de muncă, educaţi-i! De-asta există fonduri europene. De-aia când au venit aici miniştrii francezi au spus: «Vă vom ajuta să găsiţi fonduri europene». De-aia Comisia începe acum să zică «Da, da, am putea face ceva». Dar ce aşteaptă? ", a comentat Henri Paul.

"În Franţa nu putem vorbi de romi. Criteriul etnic nu există în Franţa. În Franţa există români şi atât. Toţi românii care vor să vină în Franţa să muncească sunt bineveniţi", a mai spus el.

"Romii nu sunt problema Franţei, ci a Europei, pentru că trebuie ca în Europa să avem o politică hotărâtă de integrare a acestei categorii de populaţie, care este puţin lăsată deoparte şi la care nu ne-am gândit prea des. Trebuie să recunoaştem că Franţa este prima ţară care le-a spus celorlalţi, fără ipocrizie, că avem o problemă comună. Toţi ceilalţi gândesc acest lucru. Toţi ceilalţi nu spun nimic, dar ştiu că este un adevărat subiect. Franţa a avut curajul de a o spune. De ce? Pur şi simplu pentru că autorităţile franceze au constatat că a existat, în primul rând la Paris, dar şi în Franţa, o creştere a infracţionalităţii în rândurile cetăţenilor români. Şi a fost o creştere foarte mare", a afirmat ambasadorul.

El a adăugat că autorităţile franceze au constatat o creştere a infracţionalităţii şi a situaţiilor ilegale cu privire la cetăţenii români. "Deci avem în Franţa primării, proprietăţi private, autorităţi de tot felul care cer poliţiei şi nouă să ne debarasăm de ei, pentru că sunt în situaţie ilegală", a adăugat ambasadorul Henri Paul.

El a apreciat că în mod categoric repatrierea nu este soluţia problemei romilor, dar a adăugat că este o soluţie pentru rezolvarea unei situaţii ilegale.

"Dacă aveţi un cetăţean străin aflat într-o situaţie ilegală într-o ţară, acea ţară nu poate suporta ilegalităţile comise. Aceasta este problema. (...) Dacă de exemplu aveţi o casă de la ţară şi după un timp constataţi că în casa dv s-a instalat o familie ce faceţi? Ziceţi «Mulţumesc. Rămâneţi aici»? Asta se întâmplă în Franţa", a comentat Henri Paul.

Ambasadorul a adăugat că directivele europene, transpuse în legislaţia europeană, stabilesc că, după un termen de 3 luni de şedere legală, un cetăţean trebuie să îşi găsească de lucru şi "nu trebuie să stea la mila ajutorului Franţei".

El a insistat să sublinieze faptul că Franţa primeşte anual 4.000 de români la muncă, în condiţii legale. Şi tot anual, potrivit ambasadorului, Franţa găzduieşte 4.000 de studenţi români. "Altfel spus, anual avem 8.000 de români care vin şi stau legal mai mult de trei luni", a precizat diplomatul.

Video Stirileprotv.ro

Henri Paul a mai spus, referindu-se la cazurile de români repatriaţi în lunile iulie şi august, că 15-20% dintre aceştia au fost expulzaţi, pe baza unei decizii judecătoreşti, iar în cazul celorlalţi 80% a fost vorba de un act voluntar.

"Deci 80% dintre cei care au venit în iulie şi august au venit după o examinare individuală a cazurilor lor şi după ce au fost întrebaţi «Vreţii să mergeţi în România? Dacă rămâneţi în Franţa, veţi fi într-o situaţie de ilegalitate cu privire la dreptul de şedere. Aţi depăşit limita de trei luni care v-a fost permisă». Şi este o limită foarte importantă pentru că, de fapt, cum trăiesti trei luni într-o ţară, fără bani? Eu nu ştiu, nu ştiu să trăiesc trei luni fără bani", a adăugat el.

"Deci cea mai mare parte a acestora au ales să revină în România şi le-am propus să le plătim avionul - ceea ce, în sine, este o chestie simpatică - şi suntem singura ţară care în plus le-a dat o sumă de bai, deoarece considerăm că sunt într-o situaţie dramatică. Deci contribuabilul francez, care consideră că sunt într-o situaţie în care trebuie ajutaţi, le dă 300 de euro pentru fiecare adult şi 100 de euro pentru fiecare copil pentru a face acest drum şi pentru a-şi reîncepe viaţa", a mai explicat Henri Paul.

Pe de altă parte, diplomatul francez a respins ideea potrivit căreia măsurile adoptate de autorităţile franceze faţă de romi ar avea raţiuni electorale.

"Preşedintele Sarkozy nu este în campanie electorală. Nu va fi în campanie decât în 2012. Nu de-asta a făcut acest lucru preşedintele Sarkozy, ci pentru că deja a fost ales. A fost ales în 2007 pentru ca în Franţa să fie bine şi când vede că în multe oraşe Franţa nu merge mai bine, datoria lui este să repare lucrurile. Deci nu este deloc o chestiune electorală", a explicat el.

"Am auzit români care au venit la Paris şi mi-au povestit: «Am dormit în arondismentul 9 şi toată noaptea de fapt n-am putut dormi fiindcă la parter erau români . I-am auzit toată noaptea. Joacă fotbal pe stradă toată noaptea şi am ieşit pe fereastră (...) şi le-am zis că gata, vreau să dorm». Mi-a povestit un prieten român. Dar nu e deloc amuzant pentru că, dacă permitem să continue astfel de situaţii, oamenii vor deveni brutali şi violenţi, ceea ce va permite instalarea (la putere, n.red.) a extremei drepte. De ce nu au fost în Franţa cazuri de violenţă, n-au fost incendii, ca în alte ţări? Tocmai pentru că Guvernul încearcă să asigure ordinea în oraşe", a spus el.

Henri Paul a respins de asemenea ideea că acesta ar fi principalul subiect de preocupare al preşedintelui Sarkozy. "Preşedintele Sarkozy n-a ieşit la TV să spună aşa ceva. Preşedintele Sarkozy a trebuit să vorbească despre romi pentru că a fost atacat de CE, care ne-a judecat fără să fi analizat dosarul, ceea ce nu se face niciodată dacă e vorba de un comisar european", a comentat Henri Paul.

El a subliniat relaţia de prietenie care există atât între România şi Franţa, cât şi între şefii celor două state.

"Este o relaţie foarte bună între cei doi preşedinţi. Este programată o întâlnire la Paris. Va fi o discuţie amicală. Şi ştiţi, eu cred că nu este nimic mai bun dect să poţi vorbi sincer", a comentat diplomatul.

El a reiterat totodată faptul că nu există o legătură juridică directă între dosarul Schengen şi problematica romă.

"Noi am spus clar de mai multe ori că dosarul Schengen nu este legat de subiectul problemelor cauzate de cetăţenii români în Fanţa sau în alte ţări. Nu există legătură juridică. Guvernul român spune acelaşi lucru. Preşedintele a spus la fel, la Sofia. Deci nu pot să vă spun mai mult decât atât", a declarat Henri Paul.