În 20 de ani, Senatul a adoptat o iniţiativă legislativă cetăţenească

Potrivit articolului 74 din Constituţie, iniţiativa legislativă poate aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Legea fundamentală stabileşte că acei cetăţeni care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Constituţia mai stabileşte că nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.

În douăzeci de ani de activitate, Senatul a adoptat o iniţiativă legislativă cetăţenească, respectiv proiectul de Lege privind interzicerea temporară a înstrăinării terenurilor prin acte între vii, devenit Legea 9/1990.

Actul normativ stabilea că până la adoptarea unei noi reglementări legale privind regimul fondului funciar se interzicea înstrăinarea, prin acte între vii, a terenurilor de orice fel, situate înăuntrul sau în afara localităţilor.

De la prevederile legii se exceptau terenurile aferente construcţiilor care se înstrăinau – inclusiv curtea -, în suprafaţă de cel mult 1.000 metri pătraţi.

În lege se mai menţiona că Guvernul urma să elaboreze, până la data de 15 noiembrie 1990, proiectul noii reglementări privind fondul funciar.

În prezent, pe ordinea de zi a Senatului se află, încă din anul 2004, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea articolului 170 din Legea învăţământului 84/1995.

Iniţiativa legislativă propunea ca, începând cu 1 ianuarie 2005, finanţarea învăţământului de stat să se facă de la bugetul de stat, cu prioritate din cotele de TVA, în limitele a cel puţin 6% din PIB.

Potrivit proiectului propus de cetăţeni, de la 1 ianuarie 2007, pentru finanţarea învăţământului de stat, bugetul de stat ar fi urmat să asigure un procent de minimum 7% din PIB, în principal din cotele de TVA.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor în octombrie 2004 şi a fost înregistrat, o lună mai târziu, la Senat.

Iniţial, în anul 2005, iniţiativa a primit raport favorabil din partea Comisiei pentru învăţământ, însă, la sfârşitul anului 2009, aceeaşi comisie a redactat un raport suplimentar negativ.

Proiectul a fost înscris pe ordinea de zi a Senatului de şase ori din anul 2004, de două ori în anul 2010.

În ultimii douăzeci de ani, cetăţenii au mai avut alte patru iniţiative legislative, care au fost, însă, clasate de Senat.

Cele patru iniţiative sunt proiectul de lege privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi Legea învăţământului în limbile minorităţilor naţionale (1995), propunerea legislativă pentru revizuirea articolului 48 din Constituţia României în vederea ocrotirii căsătoriei şi familiei în România (1996) şi propunerea legislativă privind nivelul fondurilor anuale minime obligatorii destinate finanţării sănătăţii (2009).

(Material realizat de Eliana Rădulescu, eliana@mediafax.ro).