Legea privind Ziua Tratatului de la Trianon, din nou în Parlament. Iohannis cere consultări cu istorici şi academicieni/ Reacţia lui Titus Corlăţean, iniţiator al proiectului

Preşedintele Klaus Iohannis a decis să trimită Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon. În consecinţă, documentul va trece, din nou, prin dezbaterile şi votul celor două camere. 

În cererea de reexaminare, preşedintele arată că adoptarea documentului de către Parlament a generat numeroase critici atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale. Iohannis vrea consultări în care sa fie implicaţi specialişti, istorici, cercetători, profesori, academicieni, dar şi instituţii de învăţământ, instituţii publice şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Legea are ca obiect de reglementare declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon şi prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei evenimentului. Pe 4 iunie 2020 s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, cel care a oficializat încheierea Primului Război Mondial şi a redesenat harta Europei. Tratatul a consfinţit Marea Unire şi a stabilit că Transilvania aparţine României. 

„Turnător ordinar”. Reacția lui Ciolacu după ce Băsescu i-a cerut demisia

Marcel Ciolacu dezvăluie motivele pentru care nu a mai candidat la președinție

Acţiunea Preşedintelui a atras critici din partea unuia dintre iniţiatorii proiectului. Titus Corlăţean (PSD), vicepreşedinte al Senatului, care a semnat proiectul alături de Şerban Nicolae, l-a acuzat pe Iohannis de lipsă de respect şi desconsiderare faţă de jerfa din Primul Război Mondial şi momentul care a marcat Marea Unire. 

„Pseudopreşedintele României a dovedit încă o dată lipsă de respect pentru sacrificiul Armatei Române în Primul Război Mondial, pentru jertfa românilor de pe o parte şi de alta a lanţului munţilor Carpaţi, care au luptat, unii dintre ei, sub ocupaţie imperială austro-ungară înainte şi în Primul Război Mondial pentru realizarea Marii Uniri, pentru reunificarea naţiunii române.

Acest gest este, totodată, şi o supremă desconsiderare a eforturilor uriaşe întreprinse de reprezentanţii elitei politice, diplomatice, administrative şi bisericeşti a României postbelice de atingere a obiectivului naţional de reunificare”, a precizat Titus Corlăţean pe Facebook.

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, şi de Ungaria, de altă parte. Prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

Pentru Ungaria însă Tratatul este un punct sensibil din istoria sa, considerând că data de 4 iunie reprezintă amintirea unei „răni deschise”.

Citeşte şi: 100 de ani de la Tratatul de la Trianon. Istoric român: „Ungaria plânge după ceva ce nu a fost al ei”

Citeşte şi: Între realitate, politică şi istorie la împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon