Iniţiatorul unui act normativ va aprecia dacă are nevoie de avizul CSAT sau al CSM

Noua regulă a fost introdusă printr-o hotărâre aprobată, miercuri, de Executiv şi care modifică şi completează Regulamentul privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării.

"Actul normativ stabileşte responsabilităţi clare în procesul de avizare, în sensul că impune iniţiatorului unui act normativ, în funcţie de domeniul de reglementare, să aprecieze dacă este nevoie să solicite avizul unor instituţii precum Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul Economic şi Social şi/sau Consiliul Superior al Magistraturii. Această atribuţie sau obligaţie a instituţiilor publice implicate în procesul de iniţiere şi avizare a proiectelor de acte normative nu era clar stabilită într-un act normativ şi a fost necesar pentru că, în practică, aprecierea situaţiilor în care este necesar avizul uneia dintre instituţii poate fi realizată în cele mai bune condiţii doar de iniţiatorul actului, care îşi manifestă competenţa profesională într-un anumit domeniu", se arată într-un comunicat al Guvernului.

Executivul arată că în faza de avizare se delimitează astfel două etape distincte, respectiv etapa avizării interministeriale, când sunt consultate instituţiile publice implicate, şi o a doua fază în care iniţiatorul solicită avizul Curţii de Conturi, Consiliului Concurenţei, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Consiliului Economic şi Social şi/sau Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.

Abia după obţinerea acestor avize, proiectul poate fi înaintat Secretariatului General al Guvernului, care urmează să solicite doar avizul Consiliului Legislativ.

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, l-a invitat, miercuri, pe premierul Călin Popescu Tăriceanu să discute priorităţile în domeniul reformei sistemului şi să găsească o soluţie privind colaborarea dintre Consiliu şi Guvern.

Demersul preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii a completat solicitările adresate ministrului interimar al Justiţiei, Teodor Meleşcanu, şi premierului Călin Popescu Tăriceanu, în urma analizei Plenului CCM din 24 ianuarie, în care erau reclamate mai multe proiecte de acte normative adoptate de Guvern fără avizul Consiliului.

Potrivit statisticii CSM, Guvernul României a iniţiat, între anii 2004-2007, 87 de acte normative (legi, OUG şi hotărâri) care vizau activitatea autorităţii judecătoreşti şi care au fost adoptate fără avizul Consiliului.

Potrivit aceleiaşi statistici, Ministerul Justiţiei a iniţiat în aceeaşi perioadă 25 acte normative (ordine) care vizau activitatea autorităţii judecătoreşti şi care au fost adoptate fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

"Pentru a-şi îndeplini rolul de garant al independenţei justiţiei, Legea fundamentală stabileşte atribuţiile Consiliul Superior al Magistraturii şi creează temeiul constituţional pentru completarea acestora cu alte atribuţii stabilite prin legea sa organică", a precizat CSM.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti.

Totodată, conform prevederilor art. 38 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente şi ordine care se aprobă de ministrul Justiţiei, în cazurile prevăzute de lege.