InSecuritate. Europarlamentarul Corina Creţu, despre sancţiunile împotriva Rusiei: Trebuie o ripostă foarte clară. Nimic nu reuşeşte să descurajeze planurile lui Putin

Prezentăm principalele declaraţii ale europarlamentarului Corina Creţu sâmbătă seara, la emisiunea InSecuritate, de la Aleph News:

Corina Creţu: Lumea s-a radicalizat foarte mult. Am văzut nişte analize care spun că în Franţa preşedintele Macron a pierdut nişte procente în campania electorală. A şi fost acuzat de unele state membre, de ţările baltice mai ales, de faptul că stă de vorbă cu un om pe care nu te mai poţi baza. Adevărul e că atunci când vezi aceste imagini, oameni care mor, femei violate doar pentru faptul că au rămas în oraşele lor, în casele lor, pentru mulţi, acestă paralelă  (a lui Putin cu un măcelar) e de la sine înţeleasă.

Corina Creţu: Ideea acestor sancţiuni este de a diminua capacitatea Kremlinului de a finanţa războiul şi, pe de altă parte, de a descuraja atât persoanele fizice, care finanţează, aşa-numiţii oligarhi, dar şi accesul Rusiei, ştiţi că la început a fost vorba de swift, piaţa bancară, apoi s-a trecut la sancţiuni individuale. Acum, ultima dată, la dependenţa de petrol şi gaze. Unele ţări aici încă mai au dileme pentru că nu pot trece, mai ales Germania, pentru că e foarte dependentă şi sunt încă discuţii în interior care spun că nu trebuie să sufere poporul. Dar eu cred că acum nu mai e vorba despre aşa ceva. Trebuie o ripostă foarte clară pentru că, după cum vedem, nimic din toate acestea nu reuşeşte să descurajeze planurile lui Putin pe care, de fapt, nimeni nu le ştie cu adevărat. Ideea e de a-i dimnua capacitatea de reacţie, de finanţare.

“Valul de aderare din 2004 a făcut ţările UE să fie mult mai egoiste”

Corina Creţu: Semnale au fost, dar acest val de aderare, în 2004 au fost 10 ţări, România şi Bulgaria în 2007, au făcut ţările UE să fie mult mai egoiste şi au stopat procesul de aderare. (...) În ceea ce priveşte aderarea la UE, noi, ca români, şi în general foarte mulţi au spus că Ucraina ar trebui să fie la pachet cu R. Moldova şi cu Georgia. Pe de altă parte, alte state spun că e momentul Ucrainei, dar, strict este că, aşa cum avem în legislaţia internaţională, orice ţară care vrea să adere la UE trebuie să respecte criteriile de la Maastricht, care au fost foarte clare, detaliate.

Corina Creţu: Media unei ţări de aderare la UE a fost de 10 ani. (...) Ceea ce a făcut UE acum a fost că scurtat perioada până să ia în calcul candidatura (...) Sunt mai multe reforme care trebuie făcute, în toate domeniile, inclusiv acesta de transpunere în legislaţia europeană a aquis-ului comunitar. Deci, din acest punct de vedere, este foarte greu să ceri de la o ţară care este în război să adopte legislaţia europeană.

Corina Creţu: Dacă criteriile tratatelor de aderare se vor schimba, acest lucru depinde de Consiliul European, unde sunt şefii de stat şi de guvern şi probabil că vor lua în discuţie o aderare. Am văzut o estimare  între 5 şi 10 ani, adică asta ar însemna o aderare rapidă. 5 ani reprezintă cel mai rapid proces de aderare ca viteză de negociere de către statele membre. Deci nu e de pe azi pe mâine şi nu e peste noapte aderarea la UE. Dar, de fapt se vorbeşte şi de un plan Marshall pentru Ucraina, un plan de reconstrucţie. Atât mediul privat din UE, cât şi internaţional, din America s-au mobilizat pentru a doua zi după război.

Corina Creţu: Atâta timp cât va fi Putin la putere, lumea se gândeşte la această defensivă şi a modului în care să ajute Ucraina să facă faţă acestor remobilizări care se fac în fiecare săptămână. Tot sperăm că se încheie, dar vedem că e doar o acalmie iluzorie pentru că războiul izbucneşte în altă parte din Ucraina. Din păcate, vecinătăţile estice şi vestice, pentru că avem şi Balcanii de vest, sunt foarte fragile la ora asta. (...) E o situaţie foarte gravă, foarte periculoasă  pentru că practic şi în estul şi în vestul UE, în partea noastră de Europa, situaţia stă pe un butoi de pulbere.

„Lupta ucrainenilor este, de fapt, lupta pentru libertatea noastră”

Corina Creţu: Din punct de vedere al votului în Parlamentul European este o unanimitate covârşitoare în ceea ce priveşte condamnarea războiului. Mai sunt câteva voci, care aparţin grupurilor neafiliate şi care, după părerea mea, sunt de condamnat pentru că lupta ucrainenilor este lupta pentru libertatea noastră de fapt, ca războiul să nu extinde dincolo de Ucraina şi noi trebuie să facem tot ce putem pentru a stopa acest război. Am auzit şi critici că nu se încearcă negocieri. S-au făcut. Cancelarul Scholz a fost la Moscova. Macron, inclusiv cu riscul de a pierde preşedinţia Franţei.. nu că aş fi un fan Macron, eu sunt social-democrată, dar pe de altă parte soarta UE trebuie să fim sinceri depinde de cele două mari ţări, Germania şi Franţa. Duminică avem alegeri în Franţa şi putem considera că este cel mai important moment al anului din UE. Aceste alegeri sunt foarte importante pentru echilibrul UE. E un punct de cotitură, să vedem încotro o va lua UE.

Corina Creţu:  Această agresiune a unit statele UE poate mai mult ca niciodată pentru că nimeni nu se aştepta. Au fost foarte multe diviziuni. Aţi vorbit de nişte excepţii, de nişte voci care se opun sprijinirii poporului ucrainean, dar de fapt majoritatea vede ce se întâmplă în fiecare zi şi potrivit dreptului internaţional la ora actuală nu mai există o neutralitate sută la sută, există un stat agresor, o ţară care invadează o altă ţară, atacă toate oraşele, din toate părţile, şi prin bombardamente şi atunci este evident ca victima să fie ajutată. Deci, din acest punct de vedere, poziţia UE şi a Parlamentului European, a Comisiei Europene, a Consiliului European este foarte clară.

Corpul de reacţie rapidă, un instrument pentru apărarea oricărui stat UE

Corina Creţu: În mod clar se va accelera. Este vorba de un set de acţiuni, de un calendar prin care statele membre să fie mai puternice şi unite în ceea ce priveşte apărarea şi asigurării securităţii sale. Dl. Borell  a venit în Parlament şi a prezentat acest instrument, în colaborare cu NATO, nu sunt în antagonism, ci sunt în complementaritate cu statele membre, de a avea un corp de reacţie rapidă în primul rând care să facă posibilă mobilizarea unor trupe într-un timp foarte scurt pentru apărarea oricărui stat din UE, pentru a crea un stoc de armament şi această dezbaterea va continua. Va trebui să fie aprobată lansarea în dezbatere publică de către Comisia Europeană a acestei busole strategice, va trebui să fie aprobată de către Parlamentul European, de către Consiliu, şi de către statele membre.

Corina Creţu: Cred că solidaritatea este binevenită şi statele membre, în special Germania, ar fi trebuit ca de ani de zile să-şi creeze alternative privind consumul de gaz şi de energie şi independenţa faţă de Moscova care acum este vitală pentru toate statele UE pentru că nu mai putem fi şantajaţi, nicio ţară nu mai trebuie să fie şantajată. Din păcate, Germania este destul de atacată în momentul de faţă pentru că a păstrat până în ultima clipă relaţii cordiale cu Rusia. Şi am văzut preşedintele Germaniei nu a fost primit împreună cu cei trei preşedinţi ai statelor baltice în vizită la Kiev. Deci, istoria nu se mai poate rescrie. Nimeni nu şi-ar fi imaginat că în secolul 21 se poate ajunge la asemenea atrocităţi pe care le vedem aproape zilnic şi eu am sezaţia când mă uit la ştiri că mă uit la fime documentare. Este foarte trist că aceasta este realitatea zilelor noastre şi nu ceva care a rămas uitat în istorie şi din care ar trebui să învăţăm.

Avem de-a face un război fizic, informaţional şi de imagine

Corina Creţu: Nu avem de-a face doar cu un război fizic. Este şi un război informaţional. Ştim foarte bine că există mass-media ruseşti care servesc doar ceea ce le convine autorităţilor ruse. De aceea s-au şi impus  sancţiuni, inclusiv în domeniul mass-media. Este şi un război de imagine. Volodimir Zelenski este primul preşedinte care în timp de război încearcă să ţină moralul trupelor ucrainene în fiecare zi adresându-se lor, şi care face apel către statele membre să nu lase garda jos pentru că vedem şi în cazul refugiaţilor. A fost acel val de simpatie după care, asta şi vorbim în Parlamentul European, este nevoie de un ajutor financiar pentru statele membre, care, chiar dacă sunt sărace, au primit foarte mulţi ucraineni. R. Moldova, de pildă, este ţara care a primit cei mai mulţi refugiaţi pe cap de locuitor. Şi am văzut scene foarte impresionante. Oameni foarte săraci care din puţinul lor împart cu cei din Ucraina. Deci, din acest punct de vedere, avem de-a face şi cu un război de imagine şi până la urmă cred că această manevră din Donbas este tocmai pentru a proclama cât de cât o victorie.

Să nu mai punem sub semnul întrebării apartenenţa noastră la UE

Corina Creţu: Pentru mine, lecţia pe care trebuie să o învăţăm este aceea a nu mai pune sub semnul întrebării apartenenţa noastră la UE, care ne-ar fi lăsat acum ca pe o frunză în vânt, fără nicio garanţie de securitate pentru cetăţenii joştri. Eu cred că acum ne dăm seama ce au însemnat de fapt cei 32 de ani. Intrarea în această familie europeană. România nu a profitat pe deplin de această apartenenţă la UE, în primul rând în ceea ce priveşte investiţiile. Dar în ceea ce priveşte garanţia de securitate eu cred că facem ceea ce trebuie să facem. Ne aliniem, suntem la aceeaşi masă cu ţările UE atunci când se iau decizii şi când se cântăresc toate alternativele şi sunt convinsă că liderii de stat şi de Guvern şi noi în Parlamentul European, au suficientă maturitate să ia cele mai bune decizii în interesul păstrării acestui proiect european şi păstrării libertăţii noastre şi a dreptului nostru de a rămâne o ţară suverană şi de a bloca această ambiţie a lui Putin de a-şi reface sferele de influenţă, care nu mai sunt posibile. Nu are nicio şansă şi se pierd vieţi omeneşti fără niciun sens.