Instanţa Supremă din Germania decide să nu mai finanţeze un partid din cauza ideologiei sale / În România, toate partidele politice parlamentare primesc finanţare

Instanţa Supremă din Germania decide că un mic partid de extremă-dreapta nu va primi nicio finanţare de la stat pentru următorii şase ani. Motivul? Valorile şi obiectivele sale sunt neconstituţionale şi vizează distrugerea democraţiei ţării, potrivit AP.

Curtea Constituţională Federală a declarat că partidul Die Heimat, care a fost cunoscut sub numele de Partidul Naţional Democrat din Germania, sau NPD, „continuă să nu respecte ordinea de bază democratică şi, conform obiectivelor sale şi comportamentului membrilor şi susţinătorilor săi, este orientat spre eliminarea acesteia”.

Judecătorul preşedinte Doris Koenig, vicepreşedintele tribunalului, a explicat decizia unanimă prin faptul că, potrivit acesteia, conceptul politic al partidului este incompatibil cu garanţia demnităţii umane, aşa cum este definită de Constituţia Germaniei.

Exit-POLL alegeri federale în Germania. Victorie pentru alianţa CDU/CSU / Cine sunt pierzătorii şi câştigătorii în urma scrutinului / Reacţiile liderilor germani / Lidera AfD: „Cancelarul interimar Merz nu va rezista patru ani fără noi”

22:50, 23 Feb. 2025

Partidele din Germania prezintă planurile de redresare a economiei înaintea alegerilor anticipate

12:11, 17 Dec. 2024

Die Heimat aderă la un concept etnic al identităţii germane şi la ideea că „comunitatea naţională” a ţării se bazează pe descendenţă, a declarat judecătorul.

„Propagarea comunităţii definite pe criterii etnice are ca rezultat un dispreţ faţă de străini, migranţi şi minorităţi care încalcă demnitatea umană şi principiul egalităţii juridice elementare”, a declarat Koenig.

Guvernul german, precum şi camerele inferioare şi superioare ale parlamentului au acţionat partidul în instanţă. Acestea au prezentat dovezi care, în opinia lor, au demonstrat că Die Heimat este o organizaţie rasistă, inclusiv ideologia sa antimusulmană şi antisemită şi respingerea persoanelor transsexuale.

Guvernul a creat posibilitatea de a refuza finanţarea de stat a unui partid politic după ce două încercări de interzicere a Die Heimat au eşuat.

Liderul partidului, Frank Franz, a minimalizat semnificaţia deciziei de marţi.

„Da, nu este plăcut pentru noi”, a spus Franz, potrivit DPA. „Dar oricine crede că acest lucru ne va scoate din joc şi ne va opri se înşeală foarte mult”.

Partidele politice din Germania primesc sprijin financiar în principal în funcţie de reprezentarea lor în parlamentele de stat, naţional şi european.

Die Heimat nu a mai primit niciun sprijin de stat din 2021. Acesta a primit aproximativ 370.600 de euro în 2016, când a obţinut 3,02% din voturi la alegerile din landul Mecklenburg-Pomerania de Vest, în estul ţării, potrivit DPA.

Un alt partid de extremă-dreapta, Alternativa pentru Germania, sau AfD, a avut o mare ascensiune în sondajele de opinie recente. Sondaje recente plasează AfD pe locul al doilea la nivel naţional, cu un sprijin de aproximativ 23%, cu mult peste cei 10,3% pe care i-a obţinut la ultimele alegeri federale din Germania, în 2021.

În landurile Brandenburg, Saxonia şi Turingia, sondajele arată că AfD este cel mai popular partid înainte de alegerile din această toamnă.

Politicieni germani importanţi au discutat posibilitatea de a încerca să interzică AfD sau de a îl exclude de la ajutorul financiar, dar nimeni nu a făcut încă o încercare serioasă în acest sens.

Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a salutat decizia Curţii Constituţionale, afirmând că aceasta „transmite un semnal clar: Statul nostru democratic nu finanţează duşmanii constituţiei”.

„Forţele care vor să ne corodeze şi să ne distrugă democraţia nu trebuie să primească nici măcar un cent din fondurile statului pentru acest lucru”, a adăugat Faeser. „Chiar dacă obstacolele constituţionale pentru procedurile viitoare rămân ridicate, avem acum un alt instrument pentru a ne proteja democraţia”.

CUM SUNT FINANŢATE PARTIDELE ÎN ROMÂNIA

În România, Legea Finanţării Partidelor Politice prevede că acestea primesc anual subvenţie de la bugetul de stat.

Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din produsul intern brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegeri de candidaţii femei.

Subvenţia de la bugetul de stat se acordă în funcţie de numărul de voturi primite la alegerile generale pentru Camera Deputaţilor şi Senat; numărul de voturi primite la alegerile generale pentru autorităţile administraţiei publice locale.

În cazul alianţelor politice sau electorale, subvenţia se va împărţi între membrii alianţei după numărul de mandate obţinute. 75% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărţite partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi primite la alegerile parlamentare, respectiv media voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor şi Senat, dacă au realizat pragul electoral. Restul de 25% din bugetul anual acordat partidelor politice vor fi împărţite partidelor politice, proporţional cu numărul de voturi valabil exprimate, primite la alegerile locale pentru alegerea consilierilor judeţeni şi consilierilor din cadrul municipiului Bucureşti, dacă au obţinut cel puţin 50 de mandate de consilier judeţean şi de consilier din cadrul municipiului Bucureşti.

Nu sunt prevăzute criterii clare de retragere a finanţării.

Însă, în Legea Partidelor Politice sunt prevăute criteriile funcţionalităţii acestora. Astfel, pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale. Sunt interzise, potrivit Legii, partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 40 alin. (2) sau (4) din Constituţia României.