Întâlnirea de la Snagov: Conducerea Senatului propune ca amendamentele să fie făcute şi în plen şi a formulat critici la adresa MAE

Într-un comunicat emis de Cabinetul preşedintelui Senatului, transmis sâmbătă, se aminteşte că pe 7 octombrie, la Palatul Snagov, urmare a unei hotărâri luate în Biroul Permanent, a avut loc o întâlnire informală la care au fost invitaţi membrii Biroului Permanent al Senatului, liderii grupurilor parlamentare şi preşedinţii comisiilor permanente.

Potrivit sursei citate, scopul întâlnirii, iniţiate de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi preconizată a fi de tipul "brain storming", a fost inventarierea problemelor care au dus la scăderea încrederii în Parlament şi la crearea în timp a unei imagini nefavorabile privind activitatea acestuia precum şi găsirea unor soluţii pentru restabilirea încrederii cetăţenilor în Legislativ. "Dacă la întâlnire ar fi fost prezenţi şi senatorii opoziţiei, acele propuneri care întruneau consensul şi-ar fi putut continua drumul pe traseul procedural regulamentar. Din considerente care privesc direcţia şi interesele sale politice, grupul PNL a decis să boicoteze această întâlnire, în ciuda faptului că, iniţial, o aprobase la şedinţa BP prin vocea liderului de grup. Ca urmare, senatorii PNL şi cei afiliaţi grupului nu au participat la întâlnire", se menţionează în comunicat.

Discuţiile s-au centrat pe două dintre funcţiile de bază ale Senatului - dezbaterea politică şi controlul instituţiilor subordonate - şi, având un caracter informal, întâlnirea nu a fost stenografiată, dar preşedintele Senatului a considerat necesară redactarea unui "memorandum" în vederea informării celor interesaţi privind ideile şi propunerile rezultate, fără însă a-i nominaliza pe autorii lor, precizează sursa citată.

Astfel, se menţionează că în discuţii s-a arătat că, în perioada care a precedat admiterea României în UE, Parlamentul a trebuit să legifereze un număr mare de legi, aşa-numitul "acquis comunitar", într-un interval de timp relativ scurt, iar această împrejurare a determinat luarea unor măsuri organizatorice care să crească viteza procesului de legiferare, care au transferat centrul de greutate al dezbaterii proiectelor de lege din plen spre comisiile de specialitate. "O dată cu admiterea României în UE, această împrejurare este caducă. Ca urmare, în cadrul întâlnirii informale s-a făcut propunerea să se dea posibilitatea procedurală a introducerii unor amendamente şi în plen, fapt care va creşte interesul senatorilor pentru lucrările plenului, durata şedinţelor de plen dar şi interesul public pentru activitatea Senatului", se menţionează în comunicat.

De asemenea, s-a arătat că Parlamentul are în subordine o serie de instituţii a căror activitate este supusă controlului, dar, în realitate, nu există un control real, nici măcar asupra Guvernului, ci, în cel mai bun caz, unul pur formal, iar "această stare de fapt nu poate continua".

Expertiza profesională a aparatului de lucru al Senatului nu se ridică în multe situaţii la nivelul la care se impune, iar, din acest motiv, adesea rapoartele venite de la comisiile de specialitate sunt lipsite de consistenţă şi sunt inutile pentru uzul senatorilor, este o altă idee evidenţiată în discuţii.

"Din cauza faptului că majoritatea deciziilor legate de votul în plen şi la comisii sunt luate la partide, fără consultarea parlamentarilor, senatorii au ajuns să fie dezinteresaţi de conţinutul proiectelor de lege. Votul senatorilor în plen se face cel mai adesea doar pe baza disciplinei de partid, după indicaţiile venite de la partide şi exprimate de liderii de grup, în loc ca fiecare proiect să fie dezbătut şi explicat în şedinţele grupurilor. Această situaţie, nu nouă şi nici de dată recentă, goleşte de conţinut prerogativele şi contribuţia senatorilor", se mai arată în comunicat.

De asemenea, s-a arătat că ar trebui redat Senatului rolul de for de dezbatere politică, prin organizarea periodică a unor şedinţe de plen la care să se discute una sau două teme majore, fără ca aceste discuţii să se încheie printr-un vot şi, totodată, a fost emisă recomandarea ca toate grupurile din Senat să fie mult mai riguroase în privinţa prezenţei senatorilor la şedinţele de plen şi la toate activităţile Senatului, prezenţa urmând a fi unul dintre criteriile pentru alcătuirea viitoarelor liste de candidaţi la alegerile din 2016. În plus, "o altă recomandare rezultată din dezbateri s-a referit la expertiza viitorilor candidaţi ai partidelor pentru Parlament, astfel încât comisiile de specialitate să fie alcătuite în următoarea legislatură din oameni politici cu o carte de vizită profesională, cu experienţă şi nu doar pe baza apartenenţei la un partid sau la un grup de interese restrânse".

"Lupta împotriva corupţiei trebuie continuată şi încurajată de Parlament prin atitudine şi prin perfecţionarea legilor privind justiţia în deplin respect al principiului separaţiei puterilor în stat. S-a făcut remarca referitoare la Ministerul de Externe care, prin documentele pe care le pune la dispoziţie înaintea întrevederilor oficiale şi pe care le difuzează în diverse medii, ne creează o imagine externă de cea mai coruptă naţiune. În aceste documentare, MAE ne face un titlu de glorie că demnitari şi înalţi demnitari ai statului român au probleme cu Justiţia sau sunt anchetaţi. În timp ce noi ne lăudăm în exterior cât de corupţi suntem şi ne ”tăiem singuri craca de sub picioare”, ne mirăm după aceea că nu suntem acceptaţi în spaţiul Schengen, de către parteneri la care corupţia şi frauda se contabilizează cu cifre cu mult mai multe zerouri decât în România", menţionează sursa citată.