Interimatul în cazul unui ministru revocat ridică întrebări privind constituţionalitatea

Articolul 106 din Legea fundamentală, revizuită în 2003, prevede că funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului.

Articolul 107 spune că primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin, dar, la alineatul 2, precizează şi că preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.

"Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern", se arată în alineatul 3 al articolului citat.

Apoi, alineatul 4 consemnează că prevederile se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

Sintagma "se aplică în mod corespunzător" se traduce prin aplicarea aceluiaşi alineat la o situaţie.

În Constituţia României din 1991, articolul 105 arăta că "funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege", iar articolul 106 alineatul 2 menţiona că, dacă premierul se află într-una din stiuaţiile de la articolul 105 sau e în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, "preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern", iar interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.

"Prevederile alineatului (2) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile", stipula Constituţia din '91.

Textul este aproape identic cu cel din Constituţia revizuită în 2003, singura sintagmă în plus este "cu excepţia revocării", determinată de introducerea alineatului 2 la articolul 107 referitor la primul-ministru, care spune că "preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru".

Aceste prevederi ar putea fi interpretate în două moduri.

Unul ar fi acela în care se consideră că sintagma "cu excepţia revocării" în cazul premierului este introdusă pentru că articolul 106, la care face trimitere, se referă la funcţia de membru al Guvernului în general, deci şi la miniştri, în cazul cărora revocarea e permisă, dar nu şi în cazul premierului unde aceasta e interzisă tot prin Constituţie. Se poate considera totodată că formula "cu excepţia revocării" nici nu mai era necesară dat fiind că era vorba despre premier şi că alineatul precedent statua că acesta nu poate fi revocat de către preşedinte.

O altă interpretare ar fi aceea în care alineatul 4 de la articolul 107, care menţionează că prevederile referitoare la înlocuirea premierului "se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului", este strictă, fără a ţine cont de diferenţa în ceea ce priveşte posibilitatea revocării.

Tocmai din cauza acestor ambiguităţi, există voci din PSD care reclamă că revocarea lui Dan Nica din funcţia de ministru de Interne şi înlocuirea sa de către interimarul Vasile Blaga contravine Constituţiei.

Prevederile din Constituţie referitoare la posibilitatea revocării premierului de către şeful statului au fost modificate şi pentru a preveni situaţii precum cea din decembrie 1999, când preşedintele de atunci, Emil Constantinescu, l-a revocat pe premierul Radu Vasile, iar şeful statului a fost acuzat că demersul său a fost neconstituţional.

Constantinescu afirma atunci că singurul lucru care nu e prevăzut de "nicio Constituţie din Europa" este situaţia în care premierul, părăsit de miniştrii săi şi căruia i s-a retras sprijinul politic, refuză să demisioneze. El mai spunea că, potrivit prevederilor constituţionale, primul-ministru este privit ca oricare alt membru al guvernului. În situaţia "de absurd total" care s-a creat, s-a găsit soluţia revocării primului-ministru, avînd ca bază legală incompatibilitatea acestuia cu postura de şef al unui guvern care nu mai funcţiona, argumenta atunci şeful statului. "Dacă legiuitorul ar fi dorit să facă o separare, ar fi făcut-o, creând, în articolul 106, o situaţie specială pentru primul-ministru", sublinia el, ceea ce s-a şi întâmplat în 2003.

În acea perioadă, Emil Boc, pe atunci lector la Facultatea de Ştiinţe Politice Cluj-Napoca, afirma că premierul Radu Vasile nu se poate adresa Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea revocării sale, întrucît Curtea Constituţională nu are o asemenea atibuţie, însă ar putea ataca în contencios administrativ Decretul Preşedinţiei României de revocare a sa din funcţia de prim-ministru.

(Material realizat de Departamentul Politic, politic@mediafax.ro)