Intermedierea financiară, activele băncilor/PIB, este în România la jumătate faţă de a Bulgariei

Valoare este „semnificativ inferioară nivelului median observat în cadrul UE (208 la sută)”, se remarcă în „Raportul asupra stabilităţii financiare”, ediţia decembrie 2018, nr. 16.

În plus, Banca Centrală Europeană (BCE) considera, că, la finele lunii iunie, ponderea activelor sectorului bancar în PIB era de 49,25% în România, de 88,53% în Polonia, de 92,61% în Ungaria, de 98,6% în Bulgaria, de 124,3% în Croaţia, de 134,59% în Cehia, de 242,9% media UE şi de 269,56% media zonei euro.

„În prezent, acesta este profitabil la nivel agregat, dar istoricul arată o volatilitate ridicată a indicatorilor de rentabilitate de-a lungul ultimului deceniu (inclusiv în raport cu mediana specifică UE), iar eficienţa operaţională se poziţionează la un nivel moderat. Particularităţile structurale ale pieţelor bancare europene induc o diversitate ridicată a eficienţei operaţionale la nivelul băncilor. Gradul redus de intermediere în România este reflectat de nivelul scăzut al activelor alocate angajaţilor din sectorul bancar. Un angajat al băncilor din România gestionează în medie 1,85 milioane euro (septembrie 2018), iar în UE eficienţa din această perspectivă este mult mai ridicată, revenind în medie 15,7 milioane euro (decembrie 2017)”, se subliniază în raportul citat.

Mai exact, în ceea ce priveşte eficienţa operaţională a celor 36 de bănci din România, active raportate la numărul de angajaţi (milioane euro) erau, la finele lunii iunie, de 1,79 milioane de euro, în România, aproximativ cât nivelul de 1,77 milioane din Bulgaria, dar sub nivelul de 2,63 de milioane din Polonia, de 3,1 milioane de euro din Ungaria, conform BCE.

În plus, acest raport era de 25,46 de milioane de lei pentru Marea Britanie, de 21,21 de milioane de lei în Franţa, de 14,88 de milioane de lei în Spania, de 13,18 milioane în Italia, de 12,9 milioane de lei în Germania, de 11,3 milioane de lei în Austria şi de 6,68 milioane de lei în Cehia, mai arată datele BCE.

„Această diferenţă accentuează, pe de o parte, orientarea către produsele de tip retail în România şi, pe de altă, parte relevă avantajul economiilor de scală la nivelul instituţiilor de credit din alte ţări ale UE. Ameliorarea caracteristicilor structurale ale pieţelor bancare pare fi o cale de îmbunătăţire a eficienţei operaţionale la nivel european, stimulând consolidarea. În cadrul statelor UE relaţia între indicatorul gradului de concentrare a activelor şi cel al eficienţei operaţionale este semnificativ negativă, fragmentarea sectoarelor bancare fiind asociată cu o ineficienţă mai ridicată (Grafic 3).

De altfel la nivel european, activitatea de fuziuni şi achiziţii s-a intensificat în ultimii zece ani. Numărul băncilor din UE a scăzut cu 1.140, în martie 2018 funcţionând 3.874 de bănci.

Această tendinţă de consolidare s-a manifestat inclusiv la nivelul sectorului bancar românesc, în ultimii ani fiind perfectate o serie de tranzacţii în acest sens. Numărul băncilor din România s-a redus treptat până la 35 în septembrie 2018 (dintre care 7 sunt sucursale ale unor instituţii de credit străine), faţă de 43 de bănci care activau pe teritoriul României în anul 2009.

„Indicatorii structurali referitori la gradul de competiţie în sectorul bancar, indicele HHI pentru active (918 în septembrie 2018, faţă de 1065 mediana UE, decembrie 2017) sau concentrarea activelor la nivelul primelor cinci bănci (60 la sută în septembrie 2018, faţă de 64 la sută mediana UE în decembrie 2017), relevă existenţa unei concentrări relativ reduse a activelor în România, inferioară valorilor mediane specifice UE”, se mai subliniază în „Raportul asupra stabilităţii financiare”, din decembrie.

Indicele Herfindahl-Hirschman (HHI) este inferior 100 pentru o industrie foarte competitivă, între 100 şi 1.500 pentru o industrie neconcentrată, între 1.500 şi 2.500 pentru o industrie moderat concentrată, peste 2500 într-o industrie concentrată.

„În acest context şi în condiţiile menţinerii unui cadru prudenţial adecvat, pentru prevenirea creşterii semnificative a riscurilor sistemice asociate consolidării, se poate concluziona că există spaţiu suficient pentru manifestarea concurenţei în cadrul sectorului bancar românesc şi potenţial pentru îmbunătăţirea eficienţei operaţionale prin consolidarea suplimentară a sectorului”, au punctat reprezentanţii Băncii centrale.